Filmul momentului: JAB HARRY MET SEJAL (2017)

recenzia nr. 129

Așa cum mi-am propus, am reușit să văd filmul în ziua lansării. Sunt bucuroasă să raportez că, deși nu e o capodoperă, e un film de care cu toții avem nevoie: ne îndeamnă să visăm frumos și să nu renunțăm la dorințele noastre atunci când simțim că ceva este potrivit pentru noi. Să vedem motivele pentru care recomand acest film:

‘Este fiul meu’ spune Savita Chhiba despre ginerele Shah Rukh Khan

Shahrukh Khan și Gauri Khan

Prima întâlnire: L-am întâlnit prima oară pe Shah Rukh, în adevăratul sens al cuvântului, în 1991 chiar înainte ca el și Gauri să se căsătorească. Înainte de asta, venea des pe la noi acasă împreună cu prietenii fiului meu. Juca hockey cu fiul meu care e un jucător excelent. Inițial, nu am știut că el se întâlnește cu Gauri. Shah Rukh i-a spus fratelui meu că vrea să se căsătorească cu fiica mea. A durat ceva până am acceptat ideea și cum avea Gauri să se adapteze căilor industriei de film și cât va câștiga el ca actor. Eram îngrijorată. Dar după căsătorie, când am fost la Mumbai și Shah Rukh m-a dus la studiouri am aflat cât de obișnuită e viața aici. Și că actoria este una dintre cele mai sigure profesii.

Rețineri inițiale: Da, au fost niște rețineri la început. Exista un semn de întrebare cu privire la viața actorilor căsătoriți și asta ne-a condus la acele rețineri. Shah Rukh mi-a alinat toate îndoielile odată ce s-au căsătorit. Are o putere extraordinară de a te fermeca atunci când vorbește. De aceea a avut atâta succes în toți acești ani. Omul trebuie să se folosească de oportunitățile primite și Shah Rukh are inteligența de a o face. Este cu adevărat nemaipomenit și ia întotdeauna deciziile corecte. Este un ginere bun. Suntem bucuroși să-l avem ca ginere.

Recomandare: Interviu cu SHAHRUKH KHAN – gala THINK 2012

Probabil l-ați mai văzut; dacă nu, pot spune că este cel mai interesant și de calitate interviu din câte am văzut și îmi aduc aminte cu acest actor. Îl recomand cu mare mare mare căldură!!!

Vizionare plăcută și aștept opinii 😀

(Aș aprecia tare mult dacă ați da mai departe link-ul blog-ului și nu ați copia doar link-ul de Youtube)

”Vărsătorii sunt filantropii zodiacului” – de SHAH RUKH KHAN

Mi s-a semnalat acum câteva zile un articol dintr-o revistă virtuală care publică niște articole scrise de nimeni altul decât SHAH RUKH KHAN. Am fost rugată să traduc articolul în română; zis și făcut. (Dacă am mai dat-o în bară cu traducerea, nu mă omorîți cu pietre, e prima oară când traduc genul ăsta de articol; corecturile sunt binevenite; și alea de ortografie :D) Lectură plăcută!

Ca să fiu direct, vărsătorul este filantropul zodiacului. Să lămurim lucrurile, îmi plac oamenii care fac lucruri pentru alți oameni, îmi plac de asemenea oamenii care fac lucruri pentru animale, împotriva încălzirii globale, pentru pace mondială, creaturi subacvatice, ființe înaripate, amfibieni și pentru oricine sau orice din lumea largă care are nevoie de o mână de ajutor. Îmi place până și cum sună cuvântul elevat ”filantrop”, de fapt după cuvântul ”legendă” ar putea constitui dorința mea de a-l avea gravat pe epitaful meu: ”Aici se odihnește o ‘legendă’ a cinematografiei, blând și ‘filantrop’, care și-a fumat drumul spre Paradis și nu a devenit niciodată vegetarian”.

Sunt aspru criticat pentru că nu lupt pentru cazurile sociale și voi explica asta mai târziu, între timp am căutat niște ‘cazuri’ pe internet cu o perspectivă de a co-opta pe unul sau altul și a salva reputația mea de ‘Vedetă fără un caz’. Iată ce am descoperit:

DEVDAS – Review

Filmul meu preferat, să-l analizăm mai îndeaproape:

1. TITLUL: “Devdas”…un titlu simplu, cel al protagonistului, ceea ce probabil prevesteşte accentul pus pe povestea acestuia; ceea ce se dovedeşte a fi adevărat; totul se învârte în jurul lui Deva…şi desigur Paro…

2. POVESTEA & REPLICILE: O poveste de dragoste tipic indiană, plină de emoţie şi dramatism, este inspirată din opera marelui bengalez Saratchandra Chattopadhyay; ecranizarea din 2002, la care mă refer aici nu este nici prima şi probabil nici ultima din serie…Se pare că de-a lungul istoriei, Devdas a exercitat o atracţie incredibilă şi inexplicabilă pentru cineaşti şi cinefili deopotrivă; cea mai apreciată versiune alb-negru este cea din 1955 cu Dileep Kumar. Sanjay Leela Bhansali s-a întrecut însă pe sine cu această ecranizare; faţă de vechiul Deva, acesta simte, trăieşte, moare cu o emoţie verosimilă, naturală şi asta transpare şi-l vrăjeşte pe privitor. Paro este delicată, copilăroasă şi matură în acelaşi timp şi chiar dacă pare paradoxal, este perfect explicabil deoarece are loc transformarea ei din fată în femeie, soţie şi mamă în mai puţin de o zi. Chandramukhi este curtezana care redevine pură şi-l venerează pe Deva chiar şi după dispariţia acestuia… Personajele sunt extrem de bine conturate, atât cele principale, cât şi cele secundare şi chiar episodice. Cât despre replici, sunt nemaipomenite!

3. DISTRIBUŢIA: Fără prea multe comentarii (care ar fi inutile) toţi actorii aleşi au interpretat personajele peste aşteptări; nu au fost exageraţi, prea teatrali când nu era nevoie, iar ochii joacă un rol primordial în comunicarea non-verbală a sentimentelor.

SHAH RUKH KHAN – Devdas

AISHWARYA RAI (BACHCHAN) – Parvati

MADHURI DIXIT – Chandramukhi

JACKIE SHROFF – Chunnilal

KIRRON KHER – Sumitra

întreaga distribuţie: http://www.imdb.com/title/tt0238936/fullcredits 

4. MUZICA: Cu un director muzical precum Ismail Darbar era imposibil să se dea greş… Udit Narayan, Shreya Ghoshal, Kavita Krishnamurthy Subramaniam etc. au contribuit la frumuseţea de necontestat a liniei melodice; vocile lor suave şi dulci pot să îmblânzească orice notă aspră, iar cuvintele curg precum un râu în minunatul grai hindi. Hamesha Tumko Chaaha este melodia pe care s-a ecranizat plecarea lui Paro şi căsătoria acesteia; este una dintre acele melodii care îţi sfâşie sufletul mai ales când ai şi vizualul – abordarea regizorală a lui Bhansali este fantastică.

Dola Re Dola aduce dinamismul care pare că a lipsit şi înviorează atmosfera gonind parcă tristeţea şi necazurile doar şi pentru câteva clipe.

Silsila Yeh Chaahat Ka deschide filmul şi explică extrem de poetic speranţa lui Paro din acea lumânare care a ars continuu până la reîntoarcerea lui Devdas. Dar în acea lumânare nu ardea doar speranţa, ci chiar Paro însăşi…de dorul lui Deva…

Şi desigur, să nu uităm de Maar Dala şi dorinţa lui Chandramukhi de a-l avea pe Devdas alături de ea… “Haan magar dua mein, jag yeh haath uthaya, Khuda se dua mein tumhen…maang dala!” (Dar în rugăciunile mele către Dumnezeu, atunci când mi-am împreunat mâinile, numai şi numai pe tine te-am cerut…)

Toate celelalte melodii nu fac decât să accentueze frumuseţea filmului şi contribuie la armonia vizuală şi sonoră.

5. VERSURILE: Sunt de o măiestrie inimaginabilă; Sameer şi Nusrat Badr au fost inspiraţi de Dumnezeu însuşi atunci când au compus versurile. Delicateţe, simplitate, încărcătură emoţională, sobrietate, poezie, curgere, rimă – totul! Divin!

6. COREGRAFIA: Clasic şi cu toate acestea modern; mişcări unduitoare şi senzuale şi apoi o trecere rapidă la piruete ameţitoare din kathak îmbinate cu mişcări ale mâinilor ca şi capetele lebedelor care se duc să bea apă; mudre peste mudre, iarăşi piruete şi totuşi nu pare nimic artificial; jocurile dragostei dintre Paro şi Devdas par dansuri copilăreşti, nimic forţat. Vaibhavi Merchant, Saroj Khan şi restul coregrafilor au găsit echilibrul dintre clasic şi atractiv pentru generaţia modernă.

7. VIZIUNEA ARTISTICĂ: Costumele se compensează; dacă Paro este la început mai simplă, reflectând şi statutul ei social, costumele de malkin (doamnă) îi schimbă complet prezenţa – schimbarea se observă şi în atitudinea ei şi în maturitatea de care dă dovadă. Chandramukhi este la început acea zeiţă care fură minţile şi inimile bărbaţilor şi care îi poate transforma în sclavi cât ai clipi – costume pompoase, culori puternice, zorzoane, machiaj puternic, conturând ochii; mai apoi devine femeia simplă care s-a îndrăgostit de cineva care nu suportă ideea de curtezană şi a făcut din el un zeu pe care-l venereaza şi care o ajută să-şi continue viaţa într-un mod liniştit – saree-urile sunt simple, din mătase, fără prea multe bijuterii. Modul de a filma depăşeşte orice aşteptare – jocul lumină-umbră este pus în valoare, perspectivele sunt exploatate la maxim şi reflexia creează atmosfera romantică şi plină de mister.

8. PUNCTE TARI: distribuţia, muzica, versurile, viziunea artistică, coregrafia

9. PUNCTE SLABE: finalul tragic

10. VERDICT: 5/5 *****

Dragă cititorule, tu ce părere ai?

Cu gânduri bune, HS