RECOMANDARE: Serialul ”Meri Awaaz Hi Pehchaan Hai”

De curând, m-am decis să mă uit la un serial indian de limbă hindi difuzat în India de postul &Tv. Se numește, așa cum se poate vedea din titlul postării, ”Meri Awaaz Hi Pehchaan Hai”. Subiectul, văzând reclamele, avea să fie unul foarte interesant și plin de artă, în acest caz, muzică. Sunt fan muzică indiană de când am avut primul contact cu India, astfel că o latură muzicală într-un serial este ceva ce mă atrage extrem de mult.

Înainte de a vă spune câteva cuvinte despre poveste, să vă explic titlul: ”aawaaz” se referă la voce, dar și la sunet, iar ”pehchaan” la identitate; astfel, putem traduce titlul prin ”vocea mea este identitatea mea”. Titlul se potrivește de minune cu tot ceea ce înseamnă o pasiune în existența cuiva. Atunci când cineva respiră artă, fie că vorbim de muzică, pictură, dans sau altă activitate (chiar și non-artistică) acel lucru devine parte din ființă. Iar despărțirea de lucrul ce dă sens vieții aduce dezamăgire și nefericire cumplită, atât de puternică încât doare fizic.

Și acum, câte ceva despre personaje și trăirile lor: la început, acțiunea se petrece într-un sat în apropiere de Poona, în provincia Maharashtra. O familie fericită, compusă din capul familiei Rajaram, mama acestuia Lakshmi, soția Devika și cei trei copii, Kalyaani, Ketaki și micul Kanishk se dedică artei întru totul, toți fiind talentați – dans, muzică, actorie. Probleme financiare le perturbă concentrarea, iar pierderea stâlpului și micului teatru pe care-l dețineau constituie momentul de cotitură în destinul membrilor familiei. Obișnuiți cu o atmosferă pozitivă și plină de bucurie, acum copiii sunt cei care simt cel mai tare lipsa momentelor de bucurie. Fiica cea mare, Kalyani, este pusă în fața unei decizii dificile: să-și continue studiile sau să devină bărbatul familiei? În încercarea lor de a o proteja pe Ketaki, adulții nu fac altceva decât să-i alimenteze inconștient nesiguranța și sentimentul de vinovăție și neputință. În același timp, persoana fără de care Ketaki nu-și putea imagina viața, sora ei Kalyani, îi devine încetul cu încetul dușman – are senzația că doar sora ei e capabilă să descurce încurcături, să muncească și să facă alegerile potrivite, ea este incapabilă să-și aleagă prieteni, își întristează mereu părinții și provoacă numai griji. Odată cu trecerea timpului, surorile se îndepărtează din ce în ce mai mult, iar sănătatea precară a micului Kanishk devine prioritatea numărul unu pentru toți. Lupta pentru însănătoșirea băiatului provoacă neînțelegeri, multă îngrijorare, decizii pripite și chiar greșite și accentuează fisura deja existentă dintre cele două surori. Felul în care își vor folosi talentele va fi demn de urmărit, serialul fiind abia la început.

Ceea ce-mi place foarte mult este simplitatea vizuală, a limbajului și realismul situațiilor, dar mai ales a personajelor. Replicile sunt de bună calitate, iar discursulie personajelor nu sunt din genul ”predicator superior”. Acestea sunt la fel lovite de probleme cotidiene precum oricare dintre noi. Nu trăiesc în palate care mai de care mai somptuoase, nu sunt așezate pe un piedestal de neatins și nici nu aruncă cu banii în oricine le stă în cale pentru a găsi soluții grabnice. Se confuntă cu dificultățile unei familii rămase în pragul falimentului, copii prea mici să-și sacrifice copilăria pentru a munci și luarea unor decizii dureroase pentru a putea supraviețui ca un tot. Petrecându-se în zona vorbitoare nativă de marathi, se întrezărește cultura specifică, cu inserții lingvistice, care sporesc calitatea serialului. Distrubuția este una de excepție (Deepti Naval, Zarina Wahab, Suhita Thatte, Amrita Rao, Aditi Vasudev, Pallavi Joshi etc.), iar faptul că acțiunea pivotează din prezent în trecut, aduce un plus de talent pe metru pătrat – personaje la diferite vârste, deci o distrubuție mai numeroasă. Numele personajelor feminine principale mi se par foarte interesante: Kalyaani îmi aduce aminte de o urare pe care am reținut-o dintr-un alt serial (Chakravartin Ashoka Samrat) ”kalyanam astu” (sper să nu greșesc, sanscrita mea scârțâie rău), ceea ce reprezintă o urare de bine, de fericire; după ceva săpături, se pare că e varianta feminină de la Kalyan, nume al Pleiadelor (ce apare în Mahabharata), fiind de asemenea o variantă de nume pentru zeițele Durga și Parvati. Ketaki, pe de altă parte, nu are o conotație atât de benefică – pentru detalii, accesați postarea AICI. Iată, ambele nume se leagă de cuplul Shiva-Parvati. Unde mai pui și că se cântă în serial aproape în fiecare episod… Un deliciu.

Sunt curioasă dacă urmărește cineva acest serial. A început pe la începutul lui martie 2016 și încă nu a depășit 50 de episoade. Dacă vor continua astfel, va ajunge unul din preferatele mele. Dacă aveți întrebări, nu ezitați să lăsați un comentariu.

Advertisement

RECOMANDARE: Serialul TERI MERI LOVE STORIES

Așa cum mi se întâmplă de obicei, dau peste lucruri bune din greșeală. Vreau să vă recomand un serial pentru zile friguroase care să încălzească inimi și să umple sufletul de speranță. Teri Meri Love Stories e un serial difuzat în 2012 pe Star Plus și cuprinde episoade de sine stătătoare în care punctul central este desigur dragostea și modul în care ea înflorește. Poveștile au varietate, sunt interesante și actorii cuprinși sunt tare talentați. Serialul îmi aduce aminte de filmele de altă dată, pline de simplitate, de sinceritate, care ating sufletul spectatorului fără să devină vulgare sau să apeleze la mijloace mai puțin ortodoxe doar pentru a fi urmărite.

Așadar, dacă vă plictisiți în vacanță/zile libere/concediu, iată o variantă care cu care sper să vă umpleți timpul în mod plăcut.

Între timp, au dispărut episoadele de pe youtube, dar e posibil să le găsiți pe hostar:

• EP. 1: 11 August – Gautam Rode și Mala Salariya
• EP. 2: 12 August – Shilpa Anand, Viraf Patel și Mudit Nayar
• EP. 3: 18 August – Karan Singh Grover și Anita Hassanandani
• EP. 4: 19 August – Karan Wahi și Chhavi Pandey
• EP. 5: 25 August – Avinash Sachdev și Shafaq Naaz
• EP. 6: 26 August – Jennifer Winget și Keith Sequeira
• EP. 7: 1 Septembrie – Umang Jain și Rahul Sharma
• EP. 8: 2 Septembrie – Arjun Bijlani și Neha Janpandit
• EP. 9: 8 Septembrie – Amit Varma și Vandana Gupta
• EP. 10: 9 Septembrie – dacă are cineva idee cum îi cheamă pe actori, lăsați un comentariu
• EP. 11: 15 Septembrie – Mahii Vij și Shaheer Sheikh
• EP. 12: 16 Septembrie – Karan Kundra și Pooja Sharma
• EP. 13: 22 Septembrie – Sargun Mehta și Karan Patel
• EP. 14: 29 Septembrie – Iqbal Khan și Divyanka Tripathi
• EP. 15: 30 Septembrie – Ravi Dubey și Vandana Joshi
• EP. 16: 7 Octombrie – Karan Grover și Aditi Sharma

Nu uitați să-mi spuneți cum vi s-au părut și dacă aveți vreo poveste preferată. Vizionare plăcută!

RECOMANDARE: Serialul UDAAN

Mi-a atras atenția reacția mass-mediei care promitea un subiect interesant și care nu a mai fost adus până acum în atenția publicului. Mai târziu am aflat și că s-a implicat familia Bhatt în producție. Inițial, trebuia să fie un film, dar proiectul a fost abandonat. După vreo două decenii, cineva a dezgropat ideea și l-a cooptat pe Mahesh Bhaat, creierul, în toată afacerea.

A ieșit ceva inedit și interesant până acum. De ce zic că e inedit? Pentru că surprinde viața unor sclavi aflați în posesia unui politician cu o afacere de producție de mătase. Generații și generații de sclavi de toate vârstele; dacă în unele familii se transmite talentul în muzică sau științele exacte, aici de transmite statutul de sclav. Lipsa de umanitate a stăpânilor este absolut răvășitoare; nu știu dacă să fiu revoltată de cruzimea lor sau de ignoranța celor asupra cărora își exercită puterea.

În comunitate se naște o fetiță sub o stea norocoasă pe nume Chakor (pentru explicația numelui apăsați AICI). Deși sclavă înainte de a veni pe pământ, reușește să-și ia zborul – de aici și titlul serialului UDAAN = zbor.

Ceea ce-mi place foarte mult este calitatea actoricească din partea întregii echipe. Foarte bine aleși oamenii. Un alt lucru îmbucurător este că nu se vorbește hindi standard, ci un amestec de bază hindi căreia i se adaugă terminații rurale. Și îmi place de mor, mai ales când replicile sunt rostite cu așa o vână de două fetițe drăgălașe foc. De asemenea, îmi place că se merge pe simbolistică: de exemplu, s-a făcut referire pe parcursul poveștii la cum Chakor, simbolul păsării îndrăgostite de lună, nu va zbura s-o atingă, ci va aduce ea însăși Luna pe Pământ. Un alt lucru de menționat ar fi antiteza și conflictul între numele satului în care trăiesc oamenii și situația reală în care se află: satul poartă numele AZAADGANJ, de la ”azaad” = liber, pe când ei sunt orice altceva în afară de liberi.

Merită urmărită lupta lui Chakor și pașii pe care-i întreprinde, cu sau fără ajutor, pentru a-și îndeplini visul: acela de a îndepărta semnul sclavagismului de pe încheieturile tuturor din comunitate.

Difuzat de Colors Tv, având sub 100 de episoade până acum, promite multe. Sper să nu mă dezamăgească. Deocamdată nu e cazul.

Recomandare: Serialul RANGRASIYA

La îndemnul unei prietene, am zis să dau o șansă serialului. Mă bucur foarte mult că am făcut-o! Și mulțumesc pe această cale dnei Carmen încă o dată.

Nu obișnuiesc să mă entuziasmez prea tare în cazul serialelor pentru că indienii au talentul de a strica totul în cel mai nepotrivit moment (Rangrasiya nu face excepție, dar e mult mai digerabil).

În câteva cuvinte, avem un personaj principal masculin pe nume Rudra care este un tânăr extrem de supărat pe viață, mai cu seamă pe mama lui, din cauza căreia ajunge să nu mai aibă încredere în femei. Nu crede nici în dragoste, fiind convins că la un moment dat femeile înșeală încrederea partenerilor lor. E ofițer în armată și scopul său în viață este să-și apere țara. Asta până când în viața lui apare Parvati, pe care trebuie s-o protejeze în urma unuor evenimente complexe. Povestea urmărește schimbările prin care trece Rudra și modul în care perspectiva asupra lumii ia o altă turnură.

Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult este limbajul impecabil, o limbă neaoșă, plină de nuanță autohtonă, proprie Indiei rurale. Lipsa englezei nu m-a făcut decât să mă bucur enorm, pentru că am putut să mă concentrez asupra replicilor în hindi.

A fost difuzat de Colors, a rulat sub un an și are mai puțin de 200 de episoade. Pentru mine a fost un deliciu lingvistic, plus că și povestea a fost interesantă. Vă las link-ul canalului oficial de Youtube unde găsiți episoadele integral. (Atenție! ordinea e inversă)

Acum, găsiți și traducerea versurilor din coloana sonoră  AICI.

Ce seriale indiene-hindi urmăriți?

Am și eu o curiozitate: ce seriale indiene-hindi urmăriți? Și ce seriale mai urmăriți în afară de cele de la TV?

Aș vrea să aflu părerea cât mai multor persoane; simțiți-vă liberi să-mi spuneți și ce vă place, ce nu vă place la ele.

PS: mă interesează în primul rând cele hindi pentru că asta știu: hindi.