Filmul săptămânii: LAAGA CHUNARI MEIN DAAG (2007)


valabil pentru săptămâna 100: 26 octombrie-1 noiembrie 2015

laaga_chunari_mein_daag_xlg

Înainte de a vă povesti de ce apreciez acest film, am un scurt anunț de făcut: fiindcă timpul meu se limitează pe zi ce trece și filmele indiene moderne de calitate sunt din ce în ce mai rare, m-am hotărât să răresc și eu cantitatea de recenzii; astfel, rubrica nu va mai fi spătămânală, ci probabil lunară (sau chiar mai rară, în funcție de ce îmi ofară piața). Îmi doresc să vă recomand numai acele filme care mă inspiră sau stârnesc în mine furtuni de nestăpânit. Sper să considerați această schimbare de bun augur și să fiți alături de mine în călătoria cinematografică. Rubrica o voi redenumi probabil: ”Filmul lunii sau momentului”.

Filmul acesta mi-a făcut cu ochiul mai ales datorită titlului, care pentru un iubitor de limbă ca mine, este unul extrem de poetic și cu substrat moral, în acest caz. Tradus prin ”s-a pătat vălul/șalul” prefigurează într-un mod extrem de delicat și decent transformarea prin care va trece personajul feminin din peliculă.

Cel mai ușor lucru din lume este să judeci (recunosc că nici eu nu sunt străină de acest prost obicei). Însă mai grav este să judeci fără să cunoști situația sau să tragi concluzii pripite fără să fi încercat să afli detalii. Cam asta pățește și eroina noastră, care e nevoită să ducă o viață dublă din cauza situației financiare precare. Gura lumii nu încetează cu cleveteala inutilă nici când un om e la pământ și preferă să-și asume rolul de martor tăcut, într-un con de umbră, în loc să aleagă a fi activ în locul pasivității.

Nu este ușor pentru o femeie să renunțe la toate principiile ce o definesc pentru a putea supraviețui, mai ales într-o societate tradițională și uneori mult prea ortodoxă precum India. Cum reușește tânăra să împace cele două jumătăți care formează întregul ei univers este demn de urmărit.

Advertisement

Filmul săptămânii: KABHI KHUSHI KABHIE GHAM (2001)


valabil pentru săptămâna 99: 19-25 octombrie 2015

k3gposterfamily

Iubesc acest film din multe motive:

  • distribuția excelentă
  • muzica nemaipomenită
  • multele scene lacrimogene (chiar și peste măsură) – păstrează stilul indian autentic, fiind exemplul care îmi aduce mereu aminte de alte vremuri, vremuri la care țin foarte mult și care acum nu mai sunt
  • pe o notă mai serioasă: fiindcă arată viața în deplinătatea ipocriziei și certurior inutile care pot duce la destrămări ale unor familii despre care nimeni nu credea vreodată că pot fi atinse de vreun rău
  • pentru că în ciuda suferințelor, a dorului, greutăților și distanțelor, există reconciliere – mesajul de speranță în mai bine mi se pare crucial în epoca în care sloganul este ”frate contra frate, fiică vs. mamă” etc.
  • toate acele simboluri care leagă personajele sufletește, spiritual, la un nivel mai presus de josnicia umană, de teluricul la fel de scârbos ca o mlaștină plină de broaște râioase…
  • importanța familiei e subliniată cum nu se poate mai frumos; oricât m-aș bate în piept că sunt cea mai tare în parcare (deși nu sunt genul, să presupunem că sunt) sunt un nimeni fără familia mea din foarte multe perspective (pe care nu are rost să le enumăr aici)…

Cu ce am rămas după vizionarea de prea multe ori ca să mai țin minte: axați-vă pe dragoste, înțelegere și toleranță, dar mai ales comunicare; orice problemă are o soluție; viața e și așa prea scurtă pentru a o petrece într-un continuu război cu semenii; iubiți-vă și afirmați asta cât mai des!

Filmul săptămânii: KABHI ALVIDA NA KEHNA (2006)


valabil pentru săptămâna 98: 12-18 octombrie 2015

KANK_poster

Din nou, cu riscul de a deveni obsesivă, e unul din filmele care trezesc profunde sentimente din întreaga gamă umană și care te pune pe gânduri. Povestea redă foarte bine dificultățile relațiilor conjugale în lumea contemporană și creionează diversele personalități care trec prin schimbări pentru a se adapta la noua lor viață.

Viața ar trebui să fie foarte simplă, însă devine din ce în ce mai complicat să îți poți duce traiul într-o lume în care trăiești printre alți oameni – de cele mai multe ori deciziile tale sunt afectate sau depind în totalitate de alții, astfel că în realitate nu tu hotărăști cursul evenimentelor.

Cum ieși la liman după o căsnicie eșuată cu un copil la mijloc și cum poți spera să îți îndrepți existența vidă în contextul în care jumătatea ta aparține altcuiva? Cum poți îndepărta anotimpul întunecat care pare că și-a făcut culcuș în sufletul și mintea ta și refuză să plece? prin ce măsuri vei putea să readuci soarele pe strada ta în așa fel încât să nu afectezi într-un mod ireversibil liniștea celor dragi?

Întrebările primesc răspuns, chiar dacă nu mereu cele așteptate; soluții există, însă prețul plătit se poate dovedi de multe ori unul foarte mare… Un film excelent, din toate punctele de vedere. Găsiți versuri traduse pentru cântecul ce dă și titlul filmului AICI.

Voi ce spuneți?

Filmul săptămânii: KAL HO NAA HO (2003)


valabil pentru săptămâna 97: 5-11 octombrie 2015

kal-ho-naa-ho.27048

Filmul acesta trebuie simțit, trebuie să te lași pătruns de speranță și de altruismul pe care le emană atât de puternic, dincolo de latura tragică.

O poveste tare dragă mie, mă obligă mereu să fac o introspecție serioasă și să-mi pun întrebarea: oare aș fi capabilă de o iubire dezinteresată, atât de altruistă încât să pot să îi dau drumul oricând, chiar dacă asta ar însemna să pierd sensul vieții? Și de fiecare dată răspunsul e același… Printre multe alte întrebări, asta e cea mai importantă și vă recomand să încercați să răspundeți la această întrebare la finalul vizionării. E unul din acele filme care poate produce schimbări interioare, odată cu care poți crește ca individ. Relațiile interumane nu sunt discutate doar la nivel amoros, ci și din punct de vedere al prieteniei. Constat că în ziua de azi rareori intâlnești un om în care să te poți încrede până la îți lăsa viața în mâinile sale fără vreo urmă de teamă. Avem nevoie de exemple pozitive, chiar dacă sunt doar fictive, deoarece suntem atât de goi, atât de lipsiți de substanță încât mă trec fiorii…

Dacă am avea capacitatea de a învăța cu adevărat din filmele de acest tip, cu siguranță am trăi într-o lume mult mai umană. Viața e prea scurtă pentru răutăți, păcat că încă nu am înțeles asta…

Filmul săptămânii: DIL NE JISE APNA KAHA (2004)


valabil pentru săptămâna 96: 28 septembrie-4 octombrie

dilnejiseapnakahaposter

Un film extrem de sensibil și o poveste emoționantă. Îmi face mereu plăcere să-l revăd fiindcă e de pe vremea când Salman Khan chiar își dădea silința în ale actoriei.

Susțin ideea donării organelor. Este primordial să dăm asemenea lucruri mai departe atunci când se îndeplinesc condițiile deoarece nu se găsesc de cumpărat pe garduri… S-a explorat și ideea că primitorul moștenește unele din preferințele donatorului. Ce e drept, s-a ajuns la exagerare, dar e de bun gust. E unul din filmele care trebuie simțite, trecute prin prisma proprie, nu povestite…

Ceea ce îmi displace extrem de mult e faptul că indienii o dau mereu în bară cu medicina; exagerează până în halul în care iese te miri ce (ex. personaj împușcat, sânge șiroaie, ca să descoperim apoi că inima pentru ei e în dreapta…) Se aplică și aici… Exceptând aceste momente, filmul e construit temeinic în jurul unei tragedii, încercarea personajului principal masculin de a-și reface viața și a-i da un nou sens.

Foarte bună prestația lui Salman și a lui Preity, același lucru e valabil pentru Bhoomika. Unele scene sunt redundante, însă se poate trăi cu filmul așa cum e.

Aștept reacțiile voastre!

Previous Older Entries