”Nu sunt lumina ochilor nimănui…” – un poem de Muztar Khairabadi


PRECIZARE: Această traducere face parte dintr-o serie de zece poeme (am să le numesc generic poeme, nu mai intru în detalii de structură) hindi/urdu pe care le-am tradus și le voi posta pe blog. Am încercat să aleg creații diverse, de autori diferiți și de o frumusețe lirică aparte. Pentru sugestii și/sau reclamații cu privire la traducere sau ce poezii ați dori să citiți pe viitor, nu vă sfiiți să lăsați un comentariu (!în cazul în care comentați pentru prima dată pe blog, nu vă speriați dacă nu apare comentariul; trebuie să-l aprob eu întâi; după aceea, nu mai e nevoie de nici un pas suplimentar din partea nimănui). Poezia în devanagari apare întâi, după care aveți transliterarea și traducerea sub fiecare vers.

न किसी की आँख का नूर हूँ न किसी के दिल का क़रार हूँ
कसी काम में जो न आ सके मैं वो एक मुश्त-ए-ग़ुबार हूँ
न दवा-ए-दर्द-ए-जिगर हूँ मैं न किसी की मीठी नज़र हूँ मैं
न इधर हूँ मैं न उधर हूँ मैं न शकेब हूँ न क़रार हूँ
मिरा वक़्त मुझ से बिछड़ गया मिरा रंग-रूप बिगड़ गया
जो ख़िज़ाँ से बाग़ उजड़ गया मैं उसी की फ़स्ल-ए-बहार हूँ
पए फ़ातिहा कोई आए क्यूँ कोई चार फूल चढ़ाए क्यूँ
कोई आ के शम्अ’ जलाए क्यूँ मैं वो बेकसी का मज़ार हूँ
न मैं लाग हूँ न लगाव हूँ न सुहाग हूँ न सुभाव हूँ
जो बिगड़ गया वो बनाव हूँ जो नहीं रहा वो सिंगार हूँ
मैं नहीं हूँ नग़्मा-ए-जाँ-फ़ज़ा मुझे सुन के कोई करेगा क्या
मैं बड़े बिरोग की हूँ सदा मैं बड़े दुखी की पुकार हूँ
न मैं ‘मुज़्तर’ उन का हबीब हूँ न मैं ‘मुज़्तर’ उन का रक़ीब हूँ
जो बिगड़ गया वो नसीब हूँ जो उजड़ गया वो दयार हूँ

Na kisī kī aañkh kā nuur huuñ na kisī ke dil kā qarār huuñ
Nu sunt lumina ochilor nimănui, nu sunt nici liniștea inimii cuiva
Kasī kaam meñ jo na aa sake maiñ vo ek musht-e-ġhubār huuñ
Sunt cel ce nu a putut fi util, acel pumn de praf sunt eu
Na davā-e-dard-e-jigar huuñ maiñ na kisī kī mīThī nazar huuñ maiñ
Nu sunt nici alifia sufletului cuiva, nu sunt nici dulcea privire a cuiva
Na idhar huuñ maiñ na udhar huuñ maiñ na shakeb huuñ na qarār huuñ
Nu sunt nic aici, nici acolo, nici răbdător, nici liniștit
Mirā vaqt mujh se bichhaḌ gayā mirā rañg-rūp bigaḌ gayā
Timpul meu s-a rupt de mine, înfățișarea mi s-a înrăutățit
Jo ḳhizāñ se baaġh ujaḌ gayā maiñ usī kī fasl-e-bahār huuñ
Sunt primăvara grădinii distruse de toamnă
Pa.e fātiha koī aa.e kyuuñ koī chaar phuul chaḌhā.e kyuuñ
De ce să cânte cineva un cântec funebru, de ce să depună cineva flori
Koī aa ke sham.a jalā.e kyuuñ maiñ vo bekasī kā mazār huuñ
De ce să aprindă cineva o lumânare, sunt mormântul neajutorării
Na maiñ laag huuñ na lagāv huuñ na suhāg huuñ na subhāv huuñ
Nu sunt nici atașament, nici dragoste, nici soț, nici experiență pozitivă
Jo bigaḌ gayā vo banāv huuñ jo nahīñ rahā vo siñgār huuñ
Sunt construcția a ceea ce s-a distrus, sunt împodobirea ce n-a rămas
Maiñ nahīñ huuñ naġhma-e-jāñ-fazā mujhe sun ke koī karegā kyā
Nu sunt un cântec plin de viață, ce să facă cineva ascultându-mă
Maiñ baḌe birog kī huuñ sadā maiñ baḌe dukhī kī pukār huuñ
Sunt sunetul unei apăsătoare boli, sunt strigătul unui mare suferind
Na maiñ ‘muztar’ un kā habīb huuñ na maiñ ‘muztar’ un kā raqīb huuñ
Muztar, nu sunt nici iubitul cuiva, nici rivalul cuiva
Jo bigaḌ gayā vo nasīb huuñ jo ujaḌ gayā vo dayār huuñ
Sunt acel destin decăzut, sunt acea regiune distrusă

Muztar Khairabadi (1865 – 1927)
Khairabad, Uttar Pradesh

”Aici, totul se vinde…” – un poem de Harivansh Rai Bachchan


PRECIZARE: Această traducere face parte dintr-o serie de zece poeme (am să le numesc generic poeme, nu mai intru în detalii de structură) hindi/urdu pe care le-am tradus și le voi posta pe blog. Am încercat să aleg creații diverse, de autori diferiți și de o frumusețe lirică aparte. Pentru sugestii și/sau reclamații cu privire la traducere sau ce poezii ați dori să citiți pe viitor, nu vă sfiiți să lăsați un comentariu (!în cazul în care comentați pentru prima dată pe blog, nu vă speriați dacă nu apare comentariul; trebuie să-l aprob eu întâi; după aceea, nu mai e nevoie de nici un pas suplimentar din partea nimănui). Poezia în devanagari apare întâi, după care aveți transliterarea și traducerea sub fiecare vers.

यहाँ सब कुछ बिकता है
दोस्तो, रहना ज़रा संभाल के
बेचने वाले हवा भी बेच देते हैं More

”Am întrebat cine va arunca prima piatră…” – un poem de Qateel Shifaai


PRECIZARE: Această traducere face parte dintr-o serie de zece poeme (am să le numesc generic poeme, nu mai intru în detalii de structură) hindi/urdu pe care le-am tradus și le voi posta pe blog. Am încercat să aleg creații diverse, de autori diferiți și de o frumusețe lirică aparte. Pentru sugestii și/sau reclamații cu privire la traducere sau ce poezii ați dori să citiți pe viitor, nu vă sfiiți să lăsați un comentariu (!în cazul în care comentați pentru prima dată pe blog, nu vă speriați dacă nu apare comentariul; trebuie să-l aprob eu întâi; după aceea, nu mai e nevoie de nici un pas suplimentar din partea nimănui). Poezia în devanagari apare întâi, după care aveți transliterarea și traducerea sub fiecare vers.

मैं ने पूछा पहला पत्थर मुझ पर कौन उठाएगा
आई इक आवाज़ कि तू जिस का मोहसिन कहलाएगा
पूछ सके तो पूछे कोई रूठ के जाने वालों से
रौशनियों को मेरे घर का रस्ता कौन बताएगा
डाली है इस ख़ुश-फ़हमी ने आदत मुझ को सोने की More

”Suspinul are nevoie de-o viață…” – poem de Mirza Ghalib


PRECIZARE: Această traducere face parte dintr-o serie de zece poeme (am să le numesc generic poeme, nu mai intru în detalii de structură) hindi/urdu pe care le-am tradus și le voi posta pe blog. Am încercat să aleg creații diverse, de autori diferiți și de o frumusețe lirică aparte. Pentru sugestii și/sau reclamații cu privire la traducere sau ce poezii ați dori să citiți pe viitor, nu vă sfiiți să lăsați un comentariu (!în cazul în care comentați pentru prima dată pe blog, nu vă speriați dacă nu apare comentariul; trebuie să-l aprob eu întâi; după aceea, nu mai e nevoie de nici un pas suplimentar din partea nimănui). Poezia în devanagari apare întâi, după care aveți transliterarea și traducerea sub fiecare vers.

आह को चाहिए इक उम्र असर होते तक
कौन जीता है तिरी ज़ुल्फ़ के सर होते तक
दाम-ए-हर-मौज में है हल्क़ा-ए-सद-काम-ए-नहंग
देखें क्या गुज़रे है क़तरे पे गुहर होते तक
आशिक़ी सब्र-तलब और तमन्ना बेताब
दिल का क्या रंग करूँ ख़ून-ए-जिगर होते तक
हम ने माना कि तग़ाफ़ुल न करोगे लेकिन More

”Să lunece vălul de pe chip…” – poem de Amir Minai


PRECIZARE: Această traducere face parte dintr-o serie de zece poeme (am să le numesc generic poeme, nu mai intru în detalii de structură) hindi/urdu pe care le-am tradus și le voi posta pe blog. Am încercat să aleg creații diverse, de autori diferiți și de o frumusețe lirică aparte. Pentru sugestii și/sau reclamații cu privire la traducere sau ce poezii ați dori să citiți pe viitor, nu vă sfiiți să lăsați un comentariu (!în cazul în care comentați pentru prima dată pe blog, nu vă speriați dacă nu apare comentariul; trebuie să-l aprob eu întâi; după aceea, nu mai e nevoie de nici un pas suplimentar din partea nimănui). Poezia în devanagari apare întâi, după care aveți transliterarea și traducerea sub fiecare vers.

सरकती जाए रुख से नकाब – अमीर मिनाइ

मज़ार-ए-क़ैस पर जब रूह-ए-लैला एक दिन आई
तो अरमानों के मुरझाए कुछ फूल भी लाई
लगे जब फूल वह रखने, तो क़ब्र से एक आवाज़ आई More

Despre oameni și societate cu Prasoon Joshi – partea a III-a


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică. Aceasta este a treia și ultima parte dedicată lui Prasoon Joshi și sărbătoririi limbii.

Despre oameni, dl Joshi își aduce aminte cu nostalgie că în copilărie și tinerețea din localitatea natală nu se încuiau casele, încrederea era stâlpul ce unea comunitatea. ”Asta ne învață natura, să avem încredere în oameni; este dificil să treci un râu, dar râul rămâne râu, nu-și schimbă natura pe parcursul curgerii sale. Cu oamenii este altceva: ei se schimbă; priviți un copil educat în mediul urban și veți vedea cât de repede învață manipularea pentru a se descurca în mijloacele de transport în comun (în ocuparea unui loc liber pe scaun). Oamenii ne învață manipularea, nu natura; ea este singura sinceră, îți dezvăluie problemele, dar nu te înșală niciodată. Oamenii, în schimb, te pot înșela”.

More

Despre poezie, muzică și cinematografie cu Prasoon Joshi – partea a II-a


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică.

Despre poezia autentică dl Joshi ne arată că este care se naște din experiențele proprii, nu din spusele altcuiva.

More

Previous Older Entries