Cuvinte cu o poveste: MRIGA-TRISHNA sau setea căprioarei


Să vă povestesc, în acest ”episod”, despre mriga-trishna sau ”setea căprioarei”. Cei care cunosc bine epopeile, își vor aminti de întâlnirea dintre Sita și căprioara aurie, cu pielea bătută-n nestemate; Sita a fost atât de fermecată de frumusețea animalului, încât l-a dorit pentru sine; Rama, nevrând să-i frângă inima, a pornit pe urmele sprintenei căprioare; însă, în loc să se apropie, Rama părea că rămâne mereu în urmă, animalul înaintând tot mai adânc în pădure. Știm cu toții că această dorință a Sitei a condus, în final, la interacțiunea ei cu diabolicul Ravana și la răpirea ei, Rama și Lakshmana fiind ocupați cu prinderea căprioarei pentru a bucura sufletul Sitei.

More

Advertisements

Pastila de cultură: NUMELE și ”inversarea genului”


În orice cultură, numele unei persoane (am să fac referire doar la prenume aici; nume = prenume, în acest caz) este deosebit de important fiindcă reprezintă desăvârșirea unicității individului – identitatea sa fizică, pe care toți ceilalți o alătură apoi unei personalități, comportamentului, temperamentului și valorilor care-l caracterizează.

Fiecare cultură are bizareriile sale cu privire la antroponimie, numele unisex fiind doar una dintre ele (vezi, de pildă, Robin în zona vorbitoare de engleză sau Deniz, în zona turcă); plăcerea de-a împărți numele cu animalul din bătătură, vezi Steluța pentru văcuțe, dar și domnițe.

Unul dintre lucrurile pe care le prețuiesc eu cel mai mult la nume este însemnătatea lui, acea spiritualitate și esență ce zace în profunzimile substantivului propriu cu care persoana este identificată în lume (nu întotdeauna, dar se poate întâmpla ca în viață să întâlnim oameni pe care numele îi definește cu adevărat – sau care ridică acel nume din anonimat, făcându-l să strălucească). More

Pastila de cultură: diferența dintre Bindi și Tilaka


Vedem adesea la știri că ai noștri jurnaliști se aruncă să concluzioneze că vreo româncă s-a căsătorit în India pentru că are un punct roșu în frunte. Pe lângă că dau dovadă de pripă, e semn clar de lipsa unor cunoștințe de bază. În zilele noastre, nu e chiar atât de simplu să știi când stai de vorbă cu o femeie căsătorită, doar uitându-te pe fruntea ei – modernismul a șters și-a sărăcit o parte din moștenirea culturală milenară. Cu toate acestea, există o diferență clară între tilaka și bindi. More

Pastila de cultură: TASHAN-E-ISHQ


Că tot a început de curând, am zis să arunc și eu un ochi la noul serial indian, mai mult pentru a afla titlul original. Nu cred că mai e cazul să subliniez că am avut șocul vieții când am comparat traducerea cu originalul: Inimi rătăcite = (?!) Tashan-E-Ishq. Înainte de-a intra în dedesubturile lingvistice, trebuie să accentuez faptul că nici indienii nu pot cădea de acord în privința sensului cuvântului ”tashan”; am să vă dau variantele și v-o alegeți pe cea care vă priește. More

Cuvinte cu o poveste: ”distracție” în hindi


Astăzi am să vă povestesc despre bucurarea minții și sufletului: distracția (că tot avem multe cuvinte englezești care ies la iveală, este vorba despre entertainment). Cuvântul din hindi pentru asta este ”manoranjan”; abia după o atentă analiză mi-am dat seama cât de interesant și de profund este: More

Cuvinte cu o poveste: Artha, de la semantică la economie


Astăzi am să vă povestesc despre umilul „artha” (sau „arth”) și cum a ajuns el să acopere o largă varietate de înțelesuri.

În sanscrită, sensul său prim este acela de „obiect”, ajungând până la More

Cuvinte cu o poveste: HAL, de la plug la probleme


Citind un text în hindi împreună cu o amică, m-a lovit: acest cuvânt simplu, din trei litere, hal (citit hăl) are sensuri cel puțin surprinzătoare.

În primul rând, l-am întâlnit în texte cu sensul de plug, acel dispozitiv folosit în agricultură pentru a ajuta pământul să rodească. Acesta are origini sanscrite.

Apoi, cel de-al doilea înțeles este acela de soluție, rezolvare a unei probleme. Aici, proveniența este arabă. Cel de-al doilea sens se combină cu diverse verbe pentru a da ”a găsi o soluție, a scoate rezolvare, a rezolva o problemă”: hal karnaa, hal nikaalnaa, hal honaa (aici, a se rezolva de la sine).

Apoi mi-am pus întrebarea: există oare vreo explicație prin care cele două sensuri, atât de diferite, să se fi îngemănat? More

Previous Older Entries