Despre HINDI

Am să încep cu o precizare: NU EXISTĂ LIMBA INDIANĂ. E ca și cum ai spune: ”ah, ești român? deci vorbești europeana, nu?” Există în schimb numeroase limbi indiene, dintre care cea mai vorbită și larg înțeleasă în India este HINDI. Este limba oficială, de stat a Republicii democratice India, alături de alte peste 20 de limbi, printre care și engleza.

De reţinut ar fi că limba se numeşte HINDI, şi nu hindu sau hindusă. Hindusa este denumirea românească a religiei (hinduism), iar „hindu” este termenul folosit de indieni pentru a se identifica drept aparţinând acestei religii: ex. „Main hindu hoon” = „Eu sunt hindus.”

Unde se vorbeşte?

Hindi se vorbeşte în jumătatea de nord a ţării ca limbă maternă, însă este predată în şcoli la nivelul întregului teritoriu. Statele în care se vorbeşte sunt: Uttar Pradesh, Haryana, Himachal Pradesh, Uttarakhand, Rajasthan, Madhya Pradesh, Chattisgarh, Jharkhand, Bihar şi desigur capitala New Delhi.

Când a apărut?

Pentru a putea discuta despre limba modernă, hindi, trebuie să ştim câte ceva despre sanscrită. Aceasta a fost introdusă pe teritoriul Indiei de astăzi de către populaţia ariană (nici o legătură cu arienii din concepţia nazistă) între 1700-1500 î.e.c. Sanscrita a fost treptat simplificată, proces desfăşurat de-a lungul multor secole, asimilând împrumuturi din diverse limbi, dând naştere limbii moderne, hindi.
Abia după independenţă, constituţia indiană stabileşte denumirea, statutul, alfabetul şi standardizează scrisul, gramatica şi vocabularul limbii hindi.

 

Ca să vă faceți o idee generală despre Hindi, limba face parte din marea familie a limbilor INDO-EUROPENE, sub-ramura limbilor Indo-Iraniene, sub-ramura Indo-Ariană, descendentă directă a limbii clasice și vechi Sanskrită.

Am să fac încă o precizare: cele două limbi – hindi și sanskrită – NU SUNT IDENTICE. Dacă știi nițică sanskrită, nu înseamnă că ai habar de hindi și viceversa. Diferențele dintre cele două se regăsesc în fiecare aspect lingvistic cu putință (alfabet – diferențe minore, dar reale; gramatică – diferențe majore; exprimare și înțelegere – diferențe majore).

Hindi este limba modernă, standardizată, ceea ce înseamnă că are o gramatică bine pusă la punct prin reguli, o ortografie controlată (relativ) și beneficiază de literatură de specialitate (cărți de gramatică, îndreptare, dicționare explicative sau de sinonime/antonime etc.)

Hindi este de asemenea o limbă orientală, cu puternice influențe arabe și persane. Mai bine de 20% din masa vocabularului este de proveniență perso-arabă, baza fiind desigur de origine sanskrită (aprox. 50%). Restul procentajului este acoperit de împrumuturi din limbi precum: engleză, franceză, portugheză, turcă etc.

Fiind o limbă orientală, manifestă toate caracteristicile limbilor din această categorie la capitolul ordinea cuvintelor în propoziție: S-O-V. Asta înseamnă că subiectul va ocupa, de obicei, prima poziție în cadrul propoziției, urmat de complement (O), verbul fiind întotdeauna ultimul. Mai greu este atunci când apar alte elemente precum adverbe sau complemente multiple, fiindcă se poate jongla cu ordinea, însă de reținut este că verbul nu își va schimba poziția (se poate întâmpla asta numai în cazuri de emfază – atunci când vorbitorul dorește neapărat să sublinieze ceva și folosește un artificiu de exprimare pentru a-și atinge scopul).

În privința alfabetului, scrierea poartă denumirea de DEVANAGARI (pe care l-am putea traduce cu ”scrierea urbană a zeilor”). Literele au o formă pătrățoasă, uneori ușor rotunjită, vocalele fiind mereu prezente în scriere (spre deosebire de exemple precum scrierea perso-arabă sau ebraică, unde vocalele sunt deseori omise cu desăvârșire). Vocalele au două forme și sunt reprezentate grafic în toate cele patru puncte cardinale (pot fi scrise lângă o consoană, sub ea sau deasupra ei). Pentru o forma un cuvânt, literele sunt unite deasupra cu o linie orizontală.

o analiză mult prea serioasă a scrierii

 

De ce am ales eu Hindi?

1. M-au fermecat filmele
2. Am vrut să ajung să le înțeleg, fără să fiu nevoită să aștept după subtitrare
3. Am vrut să am acces la mai multă informație
4. Mi-am dorit să pot scrie, citi și vorbi
5. Mi-am dorit să pot să-mi aleg muzica hindi pe care s-o ascult în funcție de poetismul versurilor
6. Mi-am dorit să pot răsfoi cărți, să pot citi texte în original etc.

În cât timp se învață?

Alfabetul se poate învăța în maximum 2 săptămâni; dacă aveți timp la dispoziție, după prima săptămână ar trebui să puteți scrie și citi cuvinte simple. La început, este foarte importantă repetarea informației și orele de ”caligrafie” (pe care eu cel puțin le consider cruciale pentru formarea unui scris frumos, ordonat și lizibil).

Gramatica se poate învăța în mai puțin de un an, asta în funcție de disponibilitatea celui care dorește să învețe și de numărul de ore de exercițiu.

Limba, și aici mă refer la vorbire, mi se pare mai grea de asimilat deoarece expunerea la hindi este prea puțină în România. De asemenea, nu prea există posibilitatea de a sta la discuții cu un nativ, față în față. Cu cât e mai puțină expunerea, cu atât scade incidența de producere a propozițiilor (corecte gramatical) din proprie inițiativă. Pentru a ajunge la un nivel satisfăcător în toate cele patru abilități necesare pentru a putea afirma că stăpânești o limbă (citire, scriere, vorbire, ascultare/înțelegere) este nevoie de un efort susținut, fără întrerupere/pauze foarte lungi, de câțiva ani – cu cât te expui mai mult unui mediu hindi, cu atât va crește asimilarea de informație (mai ales cuvinte noi) și posibilitatea de a produce singur propoziții corecte.

O limbă străină nu este precum matematica, unde 2+2=4; fiind un organism viu, în continuă transformare și evoluție, aici 2+2 pot să facă 3 sau 5. Este important să fim mereu atenți și deschiși la nou, în pas cu transformările.

Din luna noiembrie 2015, este disponibil MANUALUL DE LIMBA HINDI în două volume, conceput de Suraj Bhan Singh și editat de subsemnata. Cei din București îl pot cumpăra din librăria universității din incinta facultății de istorie. Cei din provincie pot comanda cărțile aici: vol. 1, vol. 2.

De curând, volumele se găsesc și la librăria Mihai Eminescu din centrul Bucureștiului: click AICI pentru comandă.

Pentru cei care nu știu încă, puteți găsi un mic ghid de învățare fără profesor a alfabetului Devanagari (disponibil gratuit) pe care l-am redactat acum ceva timp AICI.

În 2018, am redactat și un caiet de exersare a literelor alfabetului hindi, pe care-l puteți descărca gratuit de AICI.

Pentru lecțiile și clip-urile video ajutătoare (atenție! ordine descrescătoare – de la 16-1), apăsați AICI.

Advertisement