Recomand: KAAFIR (2019) – webseries


Dacă mă urmăriți de suficient timp, știți că de multe ori mi se întâmplă ca stelele să se alinieze și să descopăr ceva deosebit, ceva ce merită recomandat, fără doar și poate.

Iată, s-a petrecut din nou o minune de-am întâlnit această miniserie la o lună după lansarea oficială pe platforma online Zee5 (iunie 2019). Am spus-o de multe ori și o repet ori de câte ori e necesar, eu caut sufletul actului artistic mereu – fie în muzică, literatură sau cinematografie – iar atunci când acesta reușește să mă emoționeze, să mă provoace și să-mi zgândăre străfundurile gândirii, e clar că am de-a face cu ceva deosebit.

Astfel se pune problema și în cazul miniseriei Kaafir, despre care am foarte multe – prea multe – de punctat, și mi-e teamă că limba și limbajul nu îi vor face dreptate. Sunt situații în viață când ai senzația că oricât te-ai strădui, oricât de talentat ai fi la scris, nu vei putea reda în cuvinte măiestria cu care acele imagini și vorbe au fost cusute pentru a te vrăji. O săptămână întreagă am fost stăpânită de magia evenimentelor prezentate și mă trezesc și acum, adesea, gândindu-mă la unele intâmplări, neputând scăpa de unele momente întipărite pe veci în memorie.

”Ce-o fi așa mare lucru?”, More

Recomand: HAQ SE (2018) – webseries


Cum de cele mai multe ori greșelile nevinovate conduc la descoperirea unor adevărate bijuterii în cazul meu, iată că miraculosul și-a croit iar drumul către mine. Recomandarea de azi constă într-un serial difuzat doar pe internet (webseries), numit Haq Se (pe care l-aș traduce cu ”Având dreptul”). Are ca sursă principală de inspirație romanul Little Women al Louisei May Alcott, așadar poate fi o aventură și mai interesantă pentru aceia dintre voi care au citit cartea. Limba e urdu, deci e ceva mai dificilă decât hindi cu care suntem obișnuiți din filme și seriale TV; nu disperați, are totuși destulă engleză; vă pun în gardă, unele personaje sunt mai slobode la gură, deci veți auzi destule înjurături – per total, limba este infuzată cu influențe moderne, astfel încât totul pare autentic. Distribuția e una de zile mari, fiecărui actor potrivindu-i-se personajul mănușă; subiectele puse în discuție sunt multe și actuale, cât pentru toate gusturile; sigur veți găsi un personaj în care să vă regăsiți. Să vedem cum e transpusă povestea americană în atmosfera unui Kashmir răpitor de frumos, dar brăzdat de ridurile nesiguranței, fundamentalismului și violențelor:

More

Pastila de cultură: TASHAN-E-ISHQ


Că tot a început de curând, am zis să arunc și eu un ochi la noul serial indian, mai mult pentru a afla titlul original. Nu cred că mai e cazul să subliniez că am avut șocul vieții când am comparat traducerea cu originalul: Inimi rătăcite = (?!) Tashan-E-Ishq. Înainte de-a intra în dedesubturile lingvistice, trebuie să accentuez faptul că nici indienii nu pot cădea de acord în privința sensului cuvântului ”tashan”; am să vă dau variantele și v-o alegeți pe cea care vă priește. More

Pastila de cultură: TUMHARI PAKHI


De curând, am înțeles că Acasă TV difuzează serialul Tumhari Pakhi, titlul fiind tradus în limba română cu ”În așteptarea dragostei”. Cum îmi place să vă aduc la cunoștință adevăratul înțeles al titlurilor, traducerea este una foarte simplă: More

RECOMANDARE: Serialul ”Meri Awaaz Hi Pehchaan Hai”


De curând, m-am decis să mă uit la un serial indian de limbă hindi difuzat în India de postul &Tv. Se numește, așa cum se poate vedea din titlul postării, ”Meri Awaaz Hi Pehchaan Hai”. Subiectul, văzând reclamele, avea să fie unul foarte interesant și plin de artă, în acest caz, muzică. Sunt fan muzică indiană de când am avut primul contact cu India, astfel că o latură muzicală într-un serial este ceva ce mă atrage extrem de mult.

Meri Awaaz Hi Pehchaan Hai

Înainte de a vă spune câteva cuvinte despre poveste, să vă explic titlul: ”aawaaz” se referă la voce, dar și la sunet, iar ”pehchaan” la identitate; astfel, putem traduce titlul prin ”vocea mea este identitatea mea”. Titlul se potrivește de minune cu tot ceea ce înseamnă o pasiune în existența cuiva. Atunci când cineva respiră artă, fie că vorbim de muzică, pictură, dans sau altă activitate (chiar și non-artistică) acel lucru devine parte din ființă. Iar despărțirea de lucrul ce dă sens vieții aduce dezamăgire și nefericire cumplită, atât de puternică încât doare fizic.

Și acum, câte ceva despre personaje și trăirile lor: la început, acțiunea se petrece într-un sat în apropiere de Poona, în provincia Maharashtra. O familie fericită, compusă din capul familiei Rajaram, mama acestuia Lakshmi, soția Devika și cei trei copii, Kalyaani, Ketaki și micul Kanishk se dedică artei întru totul, toți fiind talentați – dans, muzică, actorie. Probleme financiare le perturbă concentrarea, iar pierderea stâlpului și micului teatru pe care-l dețineau constituie momentul de cotitură în destinul membrilor familiei. Obișnuiți cu o atmosferă pozitivă și plină de bucurie, acum copiii sunt cei care simt cel mai tare lipsa momentelor de bucurie. Fiica cea mare, Kalyani, este pusă în fața unei decizii dificile: să-și continue studiile sau să devină bărbatul familiei? În încercarea lor de a o proteja pe Ketaki, adulții nu fac altceva decât să-i alimenteze inconștient nesiguranța și sentimentul de vinovăție și neputință. În același timp, persoana fără de care Ketaki nu-și putea imagina viața, sora ei Kalyani, îi devine încetul cu încetul dușman – are senzația că doar sora ei e capabilă să descurce încurcături, să muncească și să facă alegerile potrivite, ea este incapabilă să-și aleagă prieteni, își întristează mereu părinții și provoacă numai griji. Odată cu trecerea timpului, surorile se îndepărtează din ce în ce mai mult, iar sănătatea precară a micului Kanishk devine prioritatea numărul unu pentru toți. Lupta pentru însănătoșirea băiatului provoacă neînțelegeri, multă îngrijorare, decizii pripite și chiar greșite și accentuează fisura deja existentă dintre cele două surori. Felul în care își vor folosi talentele va fi demn de urmărit, serialul fiind abia la început.

Ceea ce-mi place foarte mult este simplitatea vizuală, a limbajului și realismul situațiilor, dar mai ales a personajelor. Replicile sunt de bună calitate, iar discursulie personajelor nu sunt din genul ”predicator superior”. Acestea sunt la fel lovite de probleme cotidiene precum oricare dintre noi. Nu trăiesc în palate care mai de care mai somptuoase, nu sunt așezate pe un piedestal de neatins și nici nu aruncă cu banii în oricine le stă în cale pentru a găsi soluții grabnice. Se confuntă cu dificultățile unei familii rămase în pragul falimentului, copii prea mici să-și sacrifice copilăria pentru a munci și luarea unor decizii dureroase pentru a putea supraviețui ca un tot. Petrecându-se în zona vorbitoare nativă de marathi, se întrezărește cultura specifică, cu inserții lingvistice, care sporesc calitatea serialului. Distrubuția este una de excepție (Deepti Naval, Zarina Wahab, Suhita Thatte, Amrita Rao, Aditi Vasudev, Pallavi Joshi etc.), iar faptul că acțiunea pivotează din prezent în trecut, aduce un plus de talent pe metru pătrat – personaje la diferite vârste, deci o distrubuție mai numeroasă. Numele personajelor feminine principale mi se par foarte interesante: Kalyaani îmi aduce aminte de o urare pe care am reținut-o dintr-un alt serial (Chakravartin Ashoka Samrat) ”kalyanam astu” (sper să nu greșesc, sanscrita mea scârțâie rău), ceea ce reprezintă o urare de bine, de fericire; după ceva săpături, se pare că e varianta feminină de la Kalyan, nume al Pleiadelor (ce apare în Mahabharata), fiind de asemenea o variantă de nume pentru zeițele Durga și Parvati. Ketaki, pe de altă parte, nu are o conotație atât de benefică – pentru detalii, accesați postarea AICI. Iată, ambele nume se leagă de cuplul Shiva-Parvati. Unde mai pui și că se cântă în serial aproape în fiecare episod… Un deliciu.

Sunt curioasă dacă urmărește cineva acest serial. A început pe la începutul lui martie 2016 și încă nu a depășit 50 de episoade. Dacă vor continua astfel, va ajunge unul din preferatele mele. Dacă aveți întrebări, nu ezitați să lăsați un comentariu.

Previous Older Entries