Despre oameni și societate cu Prasoon Joshi – partea a III-a


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică. Aceasta este a treia și ultima parte dedicată lui Prasoon Joshi și sărbătoririi limbii.

Despre oameni, dl Joshi își aduce aminte cu nostalgie că în copilărie și tinerețea din localitatea natală nu se încuiau casele, încrederea era stâlpul ce unea comunitatea. ”Asta ne învață natura, să avem încredere în oameni; este dificil să treci un râu, dar râul rămâne râu, nu-și schimbă natura pe parcursul curgerii sale. Cu oamenii este altceva: ei se schimbă; priviți un copil educat în mediul urban și veți vedea cât de repede învață manipularea pentru a se descurca în mijloacele de transport în comun (în ocuparea unui loc liber pe scaun). Oamenii ne învață manipularea, nu natura; ea este singura sinceră, îți dezvăluie problemele, dar nu te înșală niciodată. Oamenii, în schimb, te pot înșela”.

More

Despre poezie, muzică și cinematografie cu Prasoon Joshi – partea a II-a


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică.

Despre poezia autentică dl Joshi ne arată că este care se naște din experiențele proprii, nu din spusele altcuiva.

More

Despre limbă, identitate și cultură cu Prasoon Joshi – partea I


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică.

Despre limbă, identitate și cultură

În privința limbii, ne mărturisește dl Joshi, nu era conștient că vorbește o limbă sau alta, ci a văzut mereu limba ca un mijloc de comunicare; pentru el, într-o limbă transpare bagajul cultural al individului. O limbă este vie, iar cei care judecă o limbă sunt cei care nu o folosesc fiindcă cei care o fac nu au nevoie să o judece, să diferențieze între ele. Limbajul, vocabularul său a crescut prin sesiunile de citit în biblioteca din Rampur încă de la o vârstă fragedă. More

Despre limbă și cultură – cu Javed Akhtar


Anul acesta, pentru a sărbători Ziua Independenței, m-am gândit să vă aduc mai aproape opiniile unei persoane pe care o admit mult, Javed Akhtar, cu privire la limbă, identitate, cultură. Gândurile și le-a exprimat în cadrul a două evenimente organizate odată cu Jashn-e-Rekhta, prilej de sărbătorire a limbii urdu. De reținut este că aceste discuții cuprind o gamă largă de subiecte, însă m-am oprit doar la cele cu privire la limbă și cultură. Materialul nu este o traducere, ci o parafrazare și un rezumat al răspunsurilor domniei sale.

 

Munca din spatele poetului

Pentru cei ce nu știu, Akhtar saahab este un binecunoscut poet, textier, dar și scenarist în cinematografia indiană de limbă hindi. Întrebat despre meseria de poet și calitățile necesare pentru a excela în domeniu, a subliniat dragostea pentru limbă – dragostea este de nenumărate feluri, dar e cert că atât timp cât există, suntem vii. Dragostea pentru limba maternă este deosebit de importantă fiindcă ea te leagă de pământul strămoșesc, iar indiferența sau ura față de aceasta nu face altceva decât să îți taie rădăcinile. Pentru a ajunge poet trebuie să știi să faci artă, iar pentru asta trebuie un anumit nivel. Cunoașterea trebuie să acopere în primul rând munca altora, să știi pe de rost cât mai multe versuri ale marilor poeți, să simți ritmul, rima, stilul; abia după măcar 500 de poeme memorate, ori după cum spunea un faimos poet ”200.000 de cuplete”, te poți încumeta să creezi. Gândurile pe care dorești să le exprimi trebuie să se topească întru sine, abia apoi devii capabil să le desăvârșești. Nu contează genul abordat, toate sunt valoroase, contează ce faci în cadrul lui și cu el. Poezia este precum a avea copii. Odată ce îi ai, ei cresc. Nu ești complet răspunzător pentru faptele lor, îi poți controla într-o anumită măsură, până într-un punct. More