Despre oameni și societate cu Prasoon Joshi – partea a III-a


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică. Aceasta este a treia și ultima parte dedicată lui Prasoon Joshi și sărbătoririi limbii.

Despre oameni, dl Joshi își aduce aminte cu nostalgie că în copilărie și tinerețea din localitatea natală nu se încuiau casele, încrederea era stâlpul ce unea comunitatea. ”Asta ne învață natura, să avem încredere în oameni; este dificil să treci un râu, dar râul rămâne râu, nu-și schimbă natura pe parcursul curgerii sale. Cu oamenii este altceva: ei se schimbă; priviți un copil educat în mediul urban și veți vedea cât de repede învață manipularea pentru a se descurca în mijloacele de transport în comun (în ocuparea unui loc liber pe scaun). Oamenii ne învață manipularea, nu natura; ea este singura sinceră, îți dezvăluie problemele, dar nu te înșală niciodată. Oamenii, în schimb, te pot înșela”.

More

Despre poezie, muzică și cinematografie cu Prasoon Joshi – partea a II-a


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică.

Despre poezia autentică dl Joshi ne arată că este care se naște din experiențele proprii, nu din spusele altcuiva.

More

Despre limbă, identitate și cultură cu Prasoon Joshi – partea I


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică.

Despre limbă, identitate și cultură

În privința limbii, ne mărturisește dl Joshi, nu era conștient că vorbește o limbă sau alta, ci a văzut mereu limba ca un mijloc de comunicare; pentru el, într-o limbă transpare bagajul cultural al individului. O limbă este vie, iar cei care judecă o limbă sunt cei care nu o folosesc fiindcă cei care o fac nu au nevoie să o judece, să diferențieze între ele. Limbajul, vocabularul său a crescut prin sesiunile de citit în biblioteca din Rampur încă de la o vârstă fragedă. More

Colțul literar: Orient și Occident – Mihaela Gligor


PRECIZARE: Aceasta este recenzia numărul 3. În funcție de cât de interesante mi se par cărțile pe care le citesc, am să încerc să postez recenzii. Se vor încadra probabil în zona orientală, nu neapărat cu parfum indian.

Titlul complet: Orient și Occident – Topografii ale simbolului la Mircea Eliade
Autor: Mihaela Gligor
Editura: Presa Universitară Clujeană
Anul apariției: 2016

orient-si-occident-topografii-ale-simbolului-la-mircea-eliade-mihaela-gligor

 

Fiindcă m-am trezit cu o minunată surpriză, această carte, nu se putea să nu vă spun cu ce impresii am rămas. Dna Gligor a avut amabilitatea să mi-o dăruiască, gest pentru care îi mulțumesc nespus.

Dacă sunteți iubitori de India, sau măcar interesați de acest tărâm fascinant, nu se poate să nu fi citit măcar o operă de-a lui Eliade – fie că vorbim de literatură, fie că ne referim la lucrările științifice. Citind acest volum, mi-am dat seama cât de puține lucruri știu despre el și cât de puțin este studiat, menționat prin țară. Reiese personalitatea uimitoare a lui Eliade, dându-mi seama ce ecou a avut, câte generații a inspirat, cu câte nume mari a intrat în contact, câtă lume îl aprecia. More

Colțul literar: A Thousand Splendid Suns – Khaled Hosseini


PRECIZARE: Aceasta este recenzia numărul 2. În funcție de cât de interesante mi se par cărțile pe care le citesc, am să încerc să postez recenzii. Se vor încadra probabil în zona orientală, nu neapărat cu parfum indian.

Titlul original: A Thousand Splendid Suns – Khaled Hosseini (2007)

Tradus în română: Splendida cetate a celor o mie de sori

athousandsplendidsuns-cover

Plănuiam de mult timp să citesc această carte, asta după ce citisem The Kite Runner (care mi-a plăcut foarte mult). Pe lângă a-mi deschide o ușă către o țară, o cultură despre care știu prea puține, m-a făcut să reflectez asupra multor lucruri.

Sunt extrem de norocoasă că trăiesc decent, că nu sufăr de foame și de frig, că am un acoperiș deasupra capului, dar mai presus de orice, că-mi duc traiul într-o țară pașnică. Probleme mele de zi cu zi, frustrările, nemulțumirile, micile răbufniri se pierd, par ridicole în comparație cu evenimentele prin care trec personajele din acest roman. Descrierea referitoare la fluieratul, țiuitul ce se auzea înainte de distrugere mi-a rămas întipărit în minte – mai cu seamă sentimentul de groază, de teroare pe care era capabil să-l producă un sunet neînsemnat. Este uimitor cum, subit și neașteptat, anumite simboluri capătă alte însușiri și înțelesuri în noi contexte. More

Colțul literar: The Forty Rules of Love – Elif Shafak


PRECIZARE: Aceasta este prima recenzie postată a unei cărți citite. În funcție de cât de interesante mi se par cărțile pe care le-am citit sau le voi citi, am să încerc să postez recenzii. Se vor încadra probabil în zona orientală, nu neapărat cu parfum indian.

Recenzia nr. 1 – The Forty Rules of Love – Elif Shafak (Șafak) – 2010

Nu știu dacă e potrivit ca într-o recenzie să povestesc cum am dat peste carte, dar fiind prima, zic că nu o să aruncați cu pietre. Deci, cum am dat peste carte? Căutam să citesc ceva cu parfum oriental, preferabil cu temă indiană, dar nu neapărat. Tot butonând, mi-am adus aminte de Elif Shafak și mi-am propus să citesc unul din volumele ei. Dintre toate titlurile, m-a atras The Forty Rules of Love fiindcă apărea menționat Rumi. Și a fost cea mai bună decizie a vieții mele. Recunosc, nu citesc prea mult, abia recent am putut să dedic timp lecturii de plăcere, altfel fiind vorba de o activitate, din obligație, pe teme academice de specialitate.

M-a prins de la primele cuvinte. More

Despre limbă și cultură – cu Javed Akhtar


Anul acesta, pentru a sărbători Ziua Independenței, m-am gândit să vă aduc mai aproape opiniile unei persoane pe care o admit mult, Javed Akhtar, cu privire la limbă, identitate, cultură. Gândurile și le-a exprimat în cadrul a două evenimente organizate odată cu Jashn-e-Rekhta, prilej de sărbătorire a limbii urdu. De reținut este că aceste discuții cuprind o gamă largă de subiecte, însă m-am oprit doar la cele cu privire la limbă și cultură. Materialul nu este o traducere, ci o parafrazare și un rezumat al răspunsurilor domniei sale.

 

Munca din spatele poetului

Pentru cei ce nu știu, Akhtar saahab este un binecunoscut poet, textier, dar și scenarist în cinematografia indiană de limbă hindi. Întrebat despre meseria de poet și calitățile necesare pentru a excela în domeniu, a subliniat dragostea pentru limbă – dragostea este de nenumărate feluri, dar e cert că atât timp cât există, suntem vii. Dragostea pentru limba maternă este deosebit de importantă fiindcă ea te leagă de pământul strămoșesc, iar indiferența sau ura față de aceasta nu face altceva decât să îți taie rădăcinile. Pentru a ajunge poet trebuie să știi să faci artă, iar pentru asta trebuie un anumit nivel. Cunoașterea trebuie să acopere în primul rând munca altora, să știi pe de rost cât mai multe versuri ale marilor poeți, să simți ritmul, rima, stilul; abia după măcar 500 de poeme memorate, ori după cum spunea un faimos poet ”200.000 de cuplete”, te poți încumeta să creezi. Gândurile pe care dorești să le exprimi trebuie să se topească întru sine, abia apoi devii capabil să le desăvârșești. Nu contează genul abordat, toate sunt valoroase, contează ce faci în cadrul lui și cu el. Poezia este precum a avea copii. Odată ce îi ai, ei cresc. Nu ești complet răspunzător pentru faptele lor, îi poți controla într-o anumită măsură, până într-un punct. More

Previous Older Entries