”Am întrebat cine va arunca prima piatră…” – un poem de Qateel Shifaai


PRECIZARE: Această traducere face parte dintr-o serie de zece poeme (am să le numesc generic poeme, nu mai intru în detalii de structură) hindi/urdu pe care le-am tradus și le voi posta pe blog. Am încercat să aleg creații diverse, de autori diferiți și de o frumusețe lirică aparte. Pentru sugestii și/sau reclamații cu privire la traducere sau ce poezii ați dori să citiți pe viitor, nu vă sfiiți să lăsați un comentariu (!în cazul în care comentați pentru prima dată pe blog, nu vă speriați dacă nu apare comentariul; trebuie să-l aprob eu întâi; după aceea, nu mai e nevoie de nici un pas suplimentar din partea nimănui). Poezia în devanagari apare întâi, după care aveți transliterarea și traducerea sub fiecare vers.

मैं ने पूछा पहला पत्थर मुझ पर कौन उठाएगा
आई इक आवाज़ कि तू जिस का मोहसिन कहलाएगा
पूछ सके तो पूछे कोई रूठ के जाने वालों से
रौशनियों को मेरे घर का रस्ता कौन बताएगा
डाली है इस ख़ुश-फ़हमी ने आदत मुझ को सोने की More

”Suspinul are nevoie de-o viață…” – poem de Mirza Ghalib


PRECIZARE: Această traducere face parte dintr-o serie de zece poeme (am să le numesc generic poeme, nu mai intru în detalii de structură) hindi/urdu pe care le-am tradus și le voi posta pe blog. Am încercat să aleg creații diverse, de autori diferiți și de o frumusețe lirică aparte. Pentru sugestii și/sau reclamații cu privire la traducere sau ce poezii ați dori să citiți pe viitor, nu vă sfiiți să lăsați un comentariu (!în cazul în care comentați pentru prima dată pe blog, nu vă speriați dacă nu apare comentariul; trebuie să-l aprob eu întâi; după aceea, nu mai e nevoie de nici un pas suplimentar din partea nimănui). Poezia în devanagari apare întâi, după care aveți transliterarea și traducerea sub fiecare vers.

आह को चाहिए इक उम्र असर होते तक
कौन जीता है तिरी ज़ुल्फ़ के सर होते तक
दाम-ए-हर-मौज में है हल्क़ा-ए-सद-काम-ए-नहंग
देखें क्या गुज़रे है क़तरे पे गुहर होते तक
आशिक़ी सब्र-तलब और तमन्ना बेताब
दिल का क्या रंग करूँ ख़ून-ए-जिगर होते तक
हम ने माना कि तग़ाफ़ुल न करोगे लेकिन More

”Să lunece vălul de pe chip…” – poem de Amir Minai


PRECIZARE: Această traducere face parte dintr-o serie de zece poeme (am să le numesc generic poeme, nu mai intru în detalii de structură) hindi/urdu pe care le-am tradus și le voi posta pe blog. Am încercat să aleg creații diverse, de autori diferiți și de o frumusețe lirică aparte. Pentru sugestii și/sau reclamații cu privire la traducere sau ce poezii ați dori să citiți pe viitor, nu vă sfiiți să lăsați un comentariu (!în cazul în care comentați pentru prima dată pe blog, nu vă speriați dacă nu apare comentariul; trebuie să-l aprob eu întâi; după aceea, nu mai e nevoie de nici un pas suplimentar din partea nimănui). Poezia în devanagari apare întâi, după care aveți transliterarea și traducerea sub fiecare vers.

सरकती जाए रुख से नकाब – अमीर मिनाइ

मज़ार-ए-क़ैस पर जब रूह-ए-लैला एक दिन आई
तो अरमानों के मुरझाए कुछ फूल भी लाई
लगे जब फूल वह रखने, तो क़ब्र से एक आवाज़ आई More

Despre oameni și societate cu Prasoon Joshi – partea a III-a


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică. Aceasta este a treia și ultima parte dedicată lui Prasoon Joshi și sărbătoririi limbii.

Despre oameni, dl Joshi își aduce aminte cu nostalgie că în copilărie și tinerețea din localitatea natală nu se încuiau casele, încrederea era stâlpul ce unea comunitatea. ”Asta ne învață natura, să avem încredere în oameni; este dificil să treci un râu, dar râul rămâne râu, nu-și schimbă natura pe parcursul curgerii sale. Cu oamenii este altceva: ei se schimbă; priviți un copil educat în mediul urban și veți vedea cât de repede învață manipularea pentru a se descurca în mijloacele de transport în comun (în ocuparea unui loc liber pe scaun). Oamenii ne învață manipularea, nu natura; ea este singura sinceră, îți dezvăluie problemele, dar nu te înșală niciodată. Oamenii, în schimb, te pot înșela”.

More

Despre poezie, muzică și cinematografie cu Prasoon Joshi – partea a II-a


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică.

Despre poezia autentică dl Joshi ne arată că este care se naște din experiențele proprii, nu din spusele altcuiva.

More

Despre limbă, identitate și cultură cu Prasoon Joshi – partea I


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică.

Despre limbă, identitate și cultură

În privința limbii, ne mărturisește dl Joshi, nu era conștient că vorbește o limbă sau alta, ci a văzut mereu limba ca un mijloc de comunicare; pentru el, într-o limbă transpare bagajul cultural al individului. O limbă este vie, iar cei care judecă o limbă sunt cei care nu o folosesc fiindcă cei care o fac nu au nevoie să o judece, să diferențieze între ele. Limbajul, vocabularul său a crescut prin sesiunile de citit în biblioteca din Rampur încă de la o vârstă fragedă. More

Colțul literar: Orient și Occident – Mihaela Gligor


PRECIZARE: Aceasta este recenzia numărul 3. În funcție de cât de interesante mi se par cărțile pe care le citesc, am să încerc să postez recenzii. Se vor încadra probabil în zona orientală, nu neapărat cu parfum indian.

Titlul complet: Orient și Occident – Topografii ale simbolului la Mircea Eliade
Autor: Mihaela Gligor
Editura: Presa Universitară Clujeană
Anul apariției: 2016

orient-si-occident-topografii-ale-simbolului-la-mircea-eliade-mihaela-gligor

 

Fiindcă m-am trezit cu o minunată surpriză, această carte, nu se putea să nu vă spun cu ce impresii am rămas. Dna Gligor a avut amabilitatea să mi-o dăruiască, gest pentru care îi mulțumesc nespus.

Dacă sunteți iubitori de India, sau măcar interesați de acest tărâm fascinant, nu se poate să nu fi citit măcar o operă de-a lui Eliade – fie că vorbim de literatură, fie că ne referim la lucrările științifice. Citind acest volum, mi-am dat seama cât de puține lucruri știu despre el și cât de puțin este studiat, menționat prin țară. Reiese personalitatea uimitoare a lui Eliade, dându-mi seama ce ecou a avut, câte generații a inspirat, cu câte nume mari a intrat în contact, câtă lume îl aprecia. More

Previous Older Entries