Despre oameni și societate cu Prasoon Joshi – partea a III-a


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică. Aceasta este a treia și ultima parte dedicată lui Prasoon Joshi și sărbătoririi limbii.

Despre oameni, dl Joshi își aduce aminte cu nostalgie că în copilărie și tinerețea din localitatea natală nu se încuiau casele, încrederea era stâlpul ce unea comunitatea. ”Asta ne învață natura, să avem încredere în oameni; este dificil să treci un râu, dar râul rămâne râu, nu-și schimbă natura pe parcursul curgerii sale. Cu oamenii este altceva: ei se schimbă; priviți un copil educat în mediul urban și veți vedea cât de repede învață manipularea pentru a se descurca în mijloacele de transport în comun (în ocuparea unui loc liber pe scaun). Oamenii ne învață manipularea, nu natura; ea este singura sinceră, îți dezvăluie problemele, dar nu te înșală niciodată. Oamenii, în schimb, te pot înșela”.

More

Advertisements

Despre poezie, muzică și cinematografie cu Prasoon Joshi – partea a II-a


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică.

Despre poezia autentică dl Joshi ne arată că este care se naște din experiențele proprii, nu din spusele altcuiva.

More

Ritmuri indiene la ”Românii au talent”


Nu este prima oară când avem parte de momente indiene la o emisiune cum este Românii au talent. Dar e prima oară când simt acuta nevoie să-mi exprim niște dezamăgiri public.

Atunci când produci o astfel de emisiune se presupune că înțelegi ce înseamnă un moment artistic și că ești conștient că fiecare artist are nevoi diferite fiindcă actul artistic este deosebit. După ce am tot urmărit episoade din Românii au talent, mi-am dat seama că s-a clădit acest monstru al spectacolului pe spinarea unor oameni, profitând de inocența unora, de slăbiciunile altora, de bun simțul al câtorva, de tragediile personale sau de posibilitatea de-a face rating pe talentul altora.

More

Despre limbă, identitate și cultură cu Prasoon Joshi – partea I


PRECIZARE: Discuția dintre Fahridoon Shahryar (prezentator și redactor la Bollywood Hungama) și Prasoon Joshi (poet, textier) a avut loc în cadrul Jashn-E-Rekhta 2017 (New Delhi, 17-19 februarie), un festival anual dedicat limbii urdu din India. Am ales să aduc acest material mai aproape de voi datorită subiectelor abordate în discuție – să nu vă speriați că am scris urdu (dacă doriți niște explicații pe larg cu privire la complicatul cuplu hindi-urdu, lăsați un cometariu). Ceea ce am postat nu constituie o traducere mot-a-mot a întregii discuții, ci mai degrabă un rezumat destul de cuprinzător; mai mult, am preferat să grupez ideile pe subiecte în loc să urmez o redare cronologică.

Despre limbă, identitate și cultură

În privința limbii, ne mărturisește dl Joshi, nu era conștient că vorbește o limbă sau alta, ci a văzut mereu limba ca un mijloc de comunicare; pentru el, într-o limbă transpare bagajul cultural al individului. O limbă este vie, iar cei care judecă o limbă sunt cei care nu o folosesc fiindcă cei care o fac nu au nevoie să o judece, să diferențieze între ele. Limbajul, vocabularul său a crescut prin sesiunile de citit în biblioteca din Rampur încă de la o vârstă fragedă. More

Al șaptelea simț – cu și despre limbă


La școală, am fost învățați că există 5 simțuri: văz, auz, miros, gust și simțul tactil; unii, mai conectați la supranatural, ar adăuga un al 6-lea (și nu mă refer la Whirlpool) – percepția extrasenzorială (cum ar zice românul simplu, ”vorbitul cu lumea aialaltă”). Am văzut de curând un reportaj la știri în care ni se prezentau alte 4 simțuri ce ar completa lista clasică de 5: echilibrocepția (simțul echilibrului), propriocepția (situarea în spațiu), termocepția (simțul temperaturii) și cronocepția (percepția timpului); după ceva documentare, se mai poate adăuga și nocicepția (sensibilitatea la durerea fizică) și probabil multe altele…

Eu, ca să fiu mai cu moț, aș adăuga lingvocepția; nu vă apucați de căutat cuvântul prin dicționare, vă asigur că nu există. Ceea ce urmează să citiți reprezintă părerea mea pur personală (asta ca să fiu pleonastică până la capăt), fără pretenția de a avea vreo bază științifică (sau poate are și nu știu eu).

Având experiență în ale învățatului limbilor străine, am parcurs niște etape naturale în acumularea cunoștințelor până să ajung să pot folosi acea limbă. Succesul sau eșecul în învățare se definește, în cazul meu, prin nivelul de interes față de limba respectivă și cantitatea de muncă depusă spre a o învăța. Astfel, dacă la engleză mă descurc excelent e numai datorită efortului susținut și anilor de contact cu limba; la polul opus se află persana, ea constituind doar un mijloc prin care am asimilat un nou alfabet, pe care nu am continuat s-o studiez.

Și acum, o să mă întrebați ”bine, dar cum rămâne cu titlul? Al șaptelea simț?” More

Despre limbă și cultură – cu Javed Akhtar


Anul acesta, pentru a sărbători Ziua Independenței, m-am gândit să vă aduc mai aproape opiniile unei persoane pe care o admit mult, Javed Akhtar, cu privire la limbă, identitate, cultură. Gândurile și le-a exprimat în cadrul a două evenimente organizate odată cu Jashn-e-Rekhta, prilej de sărbătorire a limbii urdu. De reținut este că aceste discuții cuprind o gamă largă de subiecte, însă m-am oprit doar la cele cu privire la limbă și cultură. Materialul nu este o traducere, ci o parafrazare și un rezumat al răspunsurilor domniei sale.

 

Munca din spatele poetului

Pentru cei ce nu știu, Akhtar saahab este un binecunoscut poet, textier, dar și scenarist în cinematografia indiană de limbă hindi. Întrebat despre meseria de poet și calitățile necesare pentru a excela în domeniu, a subliniat dragostea pentru limbă – dragostea este de nenumărate feluri, dar e cert că atât timp cât există, suntem vii. Dragostea pentru limba maternă este deosebit de importantă fiindcă ea te leagă de pământul strămoșesc, iar indiferența sau ura față de aceasta nu face altceva decât să îți taie rădăcinile. Pentru a ajunge poet trebuie să știi să faci artă, iar pentru asta trebuie un anumit nivel. Cunoașterea trebuie să acopere în primul rând munca altora, să știi pe de rost cât mai multe versuri ale marilor poeți, să simți ritmul, rima, stilul; abia după măcar 500 de poeme memorate, ori după cum spunea un faimos poet ”200.000 de cuplete”, te poți încumeta să creezi. Gândurile pe care dorești să le exprimi trebuie să se topească întru sine, abia apoi devii capabil să le desăvârșești. Nu contează genul abordat, toate sunt valoroase, contează ce faci în cadrul lui și cu el. Poezia este precum a avea copii. Odată ce îi ai, ei cresc. Nu ești complet răspunzător pentru faptele lor, îi poți controla într-o anumită măsură, până într-un punct. More

Film sau serial? – aceasta este întrebarea


AVERTISMENT: acest articol conține părerile pur subiective ale autorului; dacă vă știți sensibili sau vă jigniți ușor, vă rog să nu continuați lecturarea materialului spre binele integrității dvs. psihice și emoționale!

De ceva vreme încoace, observ cu stupoare că unii fani ai Indiei au mari probleme de exprimare. Aici nu ar fi nimic nou. Din ce în ce mai multă lume nu este în stare să susțină o conversație fără să își înjure interlocutorul după primele 2 minute de interacțiune. Conversația sau dialogul înseamnă comunicare, schimb de informații și păreri, nu o luptă în cuvinte sau, în lipsa unor arme mai bune, vânătoarea greșelilor de gramatică. Revenind la problemele de exprimare, este vorba de o confuzie pe care eu nu o mai pot tolera. Este atât de crasă încât stau să mă gândesc ce o fi în mintea creață a persoanei care echivalează filmul cu filmul SERIAL. Da, stimați cititori, pentru mulți dintre conaționalii noștri Balika Vadhu este un ”film foarte frumos” (am o problemă și cu frumosul ăsta, dar cel mai tare mă zgârie filmul).

Pentru a-i lămuri, zic să recurgem la un prieten de nădejde, ignorat aproape cu desăvârșire în zilele noastre, Dicționarul Explicativ al Limbii Române (varianta online, pă sistem, cum s-ar zice, viață dă bosss).

Începem cu definiția pentru film: More

Previous Older Entries