Sărbători fericite!


M-am tot frământat ce să scriu, acum, la final de an; în 2016 am avut parte de multe reușite, 6 ani de blog, peste 650.000 de accesări pe blog, peste 900 de postări, manualele de hindi au avut un succes nesperat etc. Reușitele astea se cuvine să le împart cu voi fiindcă, fără sprijinul vostru, nu aș fi reușit să ajung aici.

Cât despre urări, cuvintele nu mă prea ajută, însă am să încerc: LA ANUL, sper să râdeți și să zâmbiți de 10 ori mai mult decât am făcut-o eu anul acesta; să plângeți de 10 ori mai puțin decât mine anul acesta; să fiți de 10 ori mai puternici – emoțional, psihic, spiritual – decât mine anul acesta; iar când iubiți, să o faceți fără limită, până la infinit și înapoi; ori acolo unde dragostea este imposibilă, să vă ignorați cu eleganță, fără să vă lăsați cuprinși de întuneric și să acționați sub imperiul răului; în schimb, lăsați-vă cuprinși de lumină, sărutați de înțelepciune și alinare, și luându-vă de mână cu soarele, porniți în călătorii felurite; cu inima și mintea deschise, veți cunoaște mai mult, învăța mai ușor, lega prietenii valoroase, suferi mai puțin, râde mai cu poftă, iubi mai profund, gândi mai corect, decide mai înțelept, comunica mai ușor; veți fi auzit mai devreme și înțeles mai grabnic.

Sărbători binecuvântate cu sănătate și bucurii vouă, familiilor voastre și celor dragi!

Mulțumesc că mi-ați fost, îmi sunteți și (sper) că îmi veți fi alături în aventura indiană!

Crăciun fericit și La mulți ani!

New_Year_wallpapers_Christmas_decorations_033103_

Chaand ko pata tha – un poem de Teodora Gheorghe


Fiindcă mi-a plăcut tare mult poemul, mi-am zis să-mi ascut talentul la tradus din hindi în română. Amabilă cum este, Teodora mi-a dat acordul să încerc o traducere și iată că a ieșit ceva; traducerea îmi aparține în totalitate, la fel precum originalul poem este proprietatea intelectuală a Teodorei – rugămintea mea este să tratați cu respect munca unui om născut pentru literatură de calitate. Cât despre traducerea mea, e mereu loc de îmbunătățire. Sugestiile sunt binevenite.

Poezia o găsiți AICI.

And a message for non-Romanian speakers: I loved Teodora’s poem (The Moon Knew) so I decided to try and translate it into Hindi (with her permission). The translation can always be perfected, therefore your suggestions are welcome – do judge only the Hindi. One more thing: the present poem is subject to copyright and therefore pertains to Teodora alone, do treat her wonderful work with due respect.

You can find her here: FATA DIN LUNĂ (her blog in Romanian)

Poem: Luna ştia – TEODORA GHEORGHE
Chaand ko pataa thaa
चाँद को पता था

Casa mea s-a schimbat mult
Mere ghar mein bahut badlaav aayaa
मेरे घर में बहुत बदलाव आया
de când mi-a răsărit o lună în sufragerie
jab se baithak mein ek chaand nikal aayaa
जब से बैठक में एक चाँद निकल आया
mare cât o oglindă şi rotundă ca o eternitate
aaine se bada aur anantkaal ki tarah gol
आईने से बड़ा और अनंतकाल की तरह गोल
cu două scobituri prin care se vede marea
do chedon ke saath, jinmein saagar dikh jaata hai
दो छेदों के साथ, जिसमें सागर दिख जाता है
şi uneori un pescăruş.
aur kabhi-kabhi ek samudra kaak.
और कभी-कभी एक समुद्र काक।
Mă priveşte cu subînţeles
Aashay se dekh raha hai mujhe
आशय से देख रहा है मुझे
de fiecare dată când mă aşez pe canapea
har baar jab sofe pe baith jaati hoon
हर बार जब सोफ़े पे बैठ जाती हूँ
şi canapeaua scârţâie, se frânge sub greutatea mea
aur sofa charcharaataa hai, mere vazan se toot raha hai
और सोफ़ा चरचराता है, मेरे वज़न से टूट रहा है
deşi nu mai sunt demult om
halanki main bahut samay se insaan nahin rahi
हालाँकि मैं बहुत समय से इंसान नहीं रही
dar singurătatea mea o apasă, e bacoviană, striveşte
par meri tanhaai usko dabaati hai, bakoviyan hai, todti hai
पर मेरी तन्हाई उसको दबाती है, बाकोवियन* है, तोड़ती है
e mai vie ca mine
mujhse zyaadaa jeevit hai
मुझसे ज़्यादा जीवित है
şi luna ştie, de aceea aţipeşte mereu cu un ochi deschis
aur chaand ko pata hai, isliye sota hai hamesha ek khuli aankh se
और चाँद को पता है, इसलिए सोता है हमेशा एक खुली आँख से
ca să vegheze asupra mea
taki vah meri pahardaari kare
ताकि वह मेरी पहरदारी करे
să nu cumva să spulber totul în jur.
ki main kahin sab kuch nasht na karoon.
कि मैं कहीं सब कुछ नष्ट न करूँ।
Nu vorbeşte, doar suspină şi atunci din hăurile ei
Baat nahin karta, sirf sisakta hai aur tab uski gaharaaiyon se
बात नहीं करता, सिर्फ़ सिसकता है और तब उसकी गहराइयों से
se prelinge câte un val înspumat.
ek ek jhaagdaar lahar bahta hai.
एक एक झागदार लहर बहता है।
Ai venit pentru mine, o întreb
Mere liye aae ho, main usse poochti hoon
मेरे लिए आए हो, मैं उससे पूछती हूँ
în timp ce-mi caut o rochie pentru un trup invizibil
ek adrishya shariir ke lie ek poshaak khojte samay
एक अदृश्य शरीर के लिए एक पोशाक खोजते समय
luna se rostogoleşte pe duşumea
chaand farsh par ludhakta hai
चाँद फ़र्श पर लुढ़कता है
acum e un chip sidefiu şi moale, seamănă cu mine
ab ek moti jaisi, komal soorat hai, meri jaisi
अब एक मोती जैसी, कोमल सूरत है, मेरी जैसी
o figură palidă care-şi strigă numele
ek zard sa roop jo apna naam pukaarta hai
एक ज़र्द-सा रूप जो अपना नाम पुकारता है
într-o casă fără uşi, ferestre şi draperii
ek bina darvaazon, khidkiyon aur pardon ke ghar mein
एक बिना दरवाजों, खिडकियों और पर्दों के घर में
doar cu o sufragerie unde e veşnic noapte
sirf ek kamre mein jahaan hamesha raat chaai hui hai
सिर्फ़ एक कमरे में जहाँ हमेशा रात छाई हुई है
şi nu aprinde nimeni lumina
aur bijli koi chalaataa nahin
और बिजली कोई चलाता नहीं
nu mai e nici luna
chaand bhi nahin raha
चाँद भी नहीं रहा
nu mai sunt nici măcar eu
main bhi nahin rahi
मैं भी नहीं रही
şi totuşi de ce mi-e încă foame de un trup?
Phir bhi main abhi bhi shariir ki bhookhi kyon hoon?
फिर भी मैं अभी भी शरीर की भूखी क्यों हूँ?

*the word in red is a term that comes from the name of a Romanian poet called George Bacovia, it cannot be translated since it does not have a cultural equivalent – at best one can say sadness (maayoosi, niraashaa). For more info on Bacovia, click HERE.

fullmoonblue

Filmul săptămânii: SEETA AUR GEETA (1972)


valabil pentru săptămâna 85: 13-19 iulie 2015

seetaaurgeeta

Acest film mi-a fost recomandat și abia după această recomandare m-am hotărât să-l urmăresc, deși știam de el și de faptul că e apreciat. Mă bucur că i-am dat o șansă fiindcă am văzut-o pe Hema Malini într-o cu totul altă lumină.

Nu vreau să dau prea multe detalii legate de poveste, însă am să menționez faptul că Hema Malini a fost excelentă în insufla viață în două personaje diametral opuse și asta într-o epocă când nu existau tehnologii moderne și efecte speciale. dacă una dintre fete e întruchiparea perfectă a tinerei clasice, sfioase, care nu iese din cuvântul rudelor nici s-o pici cu ceară și suportă tăcută toate nedreptățile și pedepsele inepte la care e supusă, cealaltă este extrovertită, certăreață și cu un tupeu cât să le ajungă pentru tot restul existenței celor care se pun cu ea. Tema tratată este o veche preferată a indienilor, copii despărțiți la naștere (bichdi hui bahanen).

M-am amuzat copios când Geeta pune piciorul în prag și face ordine în ogradă. Fiecare își primește pedeapsa la timpul potrivit, iar ideea că ”achche logon ke saath achcha hi hota hai” (oamenilor buni și se întâmplă lucruri bune) mă face să nu-mi pierd cu totul speranța în omenire.

Dacă priviți mai adânc de suprafața comică, filmul tratează cu seriozitate rolul femeii în societate și schimbările prin care trebuie să treacă aceasta pentru a putea supraviețui în lumea nemiloasă.

Aștept și părerile voastre.

Apel către iubitorii de Hindi, viitori studenți


Am citit zilele trecute pe FB un mesaj interesant care, trebuie să vă mărturisesc, m-a bucurat. Din câte am priceput eu, o viitoare studentă a facultății pe care am absolvit-o și eu dorește să se înscrie la hindi ca limbă B, însă știe că nu se școlarizează în anul universitar 2015-2016. Astfel, a postat un mesaj prin care vrea să ajungă la sufletele tuturor celor care își doresc să se înscrie anul acesta la facultate pentru a studia hindi (și o altă limbă A) și împreună să transmită un document prin care să solicite conducerii instituției să facă o excepție și să introducă hindi și anul acesta în oferta educațională. Sunt deja trei doritori, dar trebuie minim 12-15 pentru a se putea forma secția – desigur, aceștia vor trebui să treacă prin procesul de selecție care constă în examenul de admitere (fie probă scrisă, fie probă de dosare, în funcție de combinația de limbi). Limba hindi face parte din oferta educațională a ramurii filologice.

Reproduc mai jos mesajul Andreei (m-am gândit că poate cineva interesat citește postarea aceasta și se poate alătura demersului ei):

”Bună ziua! Mulţumesc pentru că m-aţi acceptat în grup!

Este cineva interesat de studierea limbii, literaturii şi culturii indiene începând din toamna anului curent la Universitatea Bucureşti?

În anul universitar 2015-2016, hindi nu va şcolariza, ci de abia în anul următor, ciclicitatea şcolarizării fiind odată la doi ani. Însă, eu şi încă trei oameni ne-am propus să concepem o scrisoarea către conducerea facultății în care să prezentăm avantajele introducerii secţiunii de hindi anual, avantaje atât pentru facultate, cât şi pentru studenţi. De aceea, dorim să luăm contactul cu cât mai mulţi oameni. Astfel, rugăm pe cei interesaţi şi pe cei care cunosc persoane interesate să ne lase un comentariu pentru a lua legătura cu voi. De asemenea, dacă sunteţi de acord cu iniţiativa noastră şi ne împărtăşiţi părerea că oricine interesat ar trebui să aibă această oportunitate anual, atunci vă rugăm să daţi like la această postare.

Vă mulţumim şi vă aşteptăm comentariile şi like-urile! O zi bună!”

Vă las o adresă de contact a Andreei, în caz că vreți să vă alăturați grupului – akemiiii@yahoo.com. Le urez multă baftă.

Fiica Indiei (India’s Daughter) – documentarul care a scandalizat o națiune


De câteva zile încoace, în India e scandal mare. Lansarea documentarului BBC ”Fiica Indiei” (India’s Daughter) și interzicerea difuzării sale publice de către Guvern a împărțit societatea în două mari tabere: cea care este de părere că documentarul ar trebui văzut de fiecare cetățean, chiar ar trebui introdus în circuitul cinematografic și respectiv cei care susțin punctul de vedere al Guvernului și consideră că a fost realizat doar pentru a denigra imaginea țării.

De ce e așa mare nebunie? Marea majoritate spune că totul se datorează faptului că este surprinsă părerea unor violatori și vezi doamnea, aceștia ar fi încurajați. Aș avea foarte multe lucruri de spus cu privire la subiect, dar înainte de asta, va trebui să mă documentez mai bine, deoarece datele pe care le am pictează doar imaginea generală.

Pe scurt, ca să știți și voi despre ce e vorba în propoziție, documentarul a fost realizat după un caz real – violarea în grup și uciderea lui Jyoti Singh. Cu siguranță ați văzut cazul la știri pentru că a fost intens mediatizat pe scară internațională. Tânăra de 23 de ani, studentă la medicină, se întorcea seara pe la 9 acasă de la un film împreună cu un prieten în capitala New Delhi. Au luat autobuzul către casă neștiind că, pentru ea, se va dovedi transportul către moarte. Șoferul, împreună cu prietenii săi, au violat-o pe fată și l-au bătut pe tânărul care-o însoțea, aproape au eviscerat-o și i-au aruncat trupul maltratat pe marginea străzii. Documentarul reface firul evenimentelor, cu mărturii ale părinților fetei, cunoscuților ei, unora dintre condamnați și familiile acestora, reprezentanți ai poliției, activiștilor pentru drepturile femeilor, avocaților apărării etc.

Ceea ce cred că îi doare pe indieni de fapt e că, din nou, albii au arătat adevărul și s-a reactivat disputa cu privire la superioritatea raselor. Degeaba țipă și-și dau cu pumnul în piept că ”noi avem cultură de nu știu de care” dacă modul de comportare dovedește contrariul. Eu una nu aș avea ipocrizia să mă cert cu alții sau să afirm că BBC-ul dorește intinarea imaginii țării mele, ci aș pleca capul și mi-ar fi rușine de atitudinea conaționalilor mei. Cel mai mult mă doare să văd că deși își proclamă modernismul cu surle și trâmbițe, India se zbate încă în tulburele ape ale Evului Mediu. Lipsa educației este principala cauză, din punctul meu de vedere. Bine, unii sunt așa reduși că oricâtă carte le-ai da, tot în ”scripturile” lor ar rămâne. Gata, că prea le lungesc. Documentarul e peste tot pe net, mai ales Utube. Urmăriți-l!

Aștept și părerile voastre.

Mai jos, niște link-uri cu privire la subiect:

Delhi Gang Rape 2012

Părerile oamenilor din mediul virtual

Reacțiile în Parlament ale unor personalități din domeniul artistic:

Un posibil curs de hindi în București – via Oriens


Cu mare bucurie și entuziasm anunț că, prin colaborarea cu cei de la Oriens, este posibil să începem un curs de hindi pentru doritori cât de curând. În funcție de numărul de participanți, se vor stabili și celelalte detalii organizatorice. Sunt invitați toți cei care doresc să afle mai multe despre limbă, dar și unele informații culturale. Mulțumesc de pe acum Oriens pentru deschidere, în special domnului Codrin Nicolau. Dacă doriți să aflați mai multe, îi găsiți și pe FB: Oriens (acolo puteți vedea și cu ce se ocupă ei).

Vă las link-ul cu prezentarea limbii hindi, pentru Oriens:

Despre HINDI, Oriens.ro

Atașez un spectacol de bharatanatyam în care se prezintă cele 5 elemente:

Eu și un ziar din India


Zilele trecute mi s-a întâmplat un lucru neașteptat; o cunoștință de pe FB, care e ziarist, strângea păreri cu privire la limba hindi, cum o percepem noi străinii, dacă ne place, de ce ne place etc. mi-am exprimat și eu opinia… și peste câteva zile mă trezesc în ziar…

agralivenewspaperhindidivas

Titlul spune ceva în genul: ”Hindi, trecând granițele țării, oferă loc de muncă străinilor” (un titlu ușor nerealist în cazul României)…

Tadjikistan: ”Locuiesc în Turcia. Cunosc 6 limbi. Însă sunt apropiată de hindi și India. Lucrez într-un magazin și îi explic șefului ceea ce doresc vorbitorii de hindi pentru că el știe doar turcă.”

România:  ”Am studiat hindi și religiile lumii. Hindi mi-a schimbat viața, acum fără ea viața e incompletă. Nu trece o zi fără ea. După învățarea limbii hindi, mă bucur de filmele de la Bollywood și de literatură.”

Noua Zeelandă: ”Sunt reporter și moderator la Sky TV, însă am lucrat și ca dj la un radio din Fiji, astfel că lucrez cu jumătate de normă și la un radio din Noua Zeelandă. Aici sunt mulți iubitori ai melodiilor din filme.”

Portugalia: ”Lucrez într-o companie. Învățând hindi, am cunoscut și India. Hindi nu e doar o limbă, ci reprezintă o cale de cunoaștere a culturii. De aceea doresc să învăț limba în continuare.”

Fiji: ”Difuzez cântece bollywoodiene, iar alături de știrile din lume, difuzez și știri despre India. Simt India aproape deoarece strămoșii provin de acolo. Fiji e mic, dar plăcut, și de curând au început să aibă loc filmări aici. Tushar Kapoor a susținut un spectacol.”

Indiile de Vest (insulele): ”Strămoșii erau din Bihar. Jumătate din populație e de origine indiană. Nu provin numai din Bihar, ci și din Uttar Pradesh. Difuzez pe un post de radio cântece bollywoodiene și punjabi, sâmbăta în cadrul emisiunii Joshila și duminica în Aap ka sur.”

Uite că se interesează și indienii de soarta limbii lor naționale, lucru ce mă bucură. Mulțumesc domnului Mahesh Chandra Dhakar pentru amabilitate.

Previous Older Entries