recenzia nr. 172
M-am uitat la acest film la recomandarea platformei Youtube. Și zău că nu regret nici o clipă. Filmul e scurt – mult mai scurt decât filmul indian obișnuit – dar plin de acțiune și suspans. Atât de multe întâmplări se petrec în acest răstimp că abia am așteptat să aflu conflictul care dă naștere evenimentelor prezente.
Nu-l recomand minorilor sub 16 ani din cauza violențelor; vă sfătuiesc să aveți răbdare pentru că e un film întunecat, care începe greu și ciudat, dar vă promit că merită așteptarea.
„Despre ce e vorba?”, mă veți întreba; un anume domn, Bala Roy (Sanjay Dutt), este un IT-ist cu o frumoasă soție și un copil pe drum; toate merg ca pe roate, până într-o zi, când Bala se trezește captiv într-o celulă. Nu știe motivul pentru care a fost închis, nu știe cine a făcut-o, nu are idee cât timp va dura întemnițarea sa. Toate încercările sale de evadare sunt zădărnicite, singurul lucru care îi mai aparține fiind memoria – amintirile sale pe care dorește din răsputeri să le salveze. Cineva îl torturează și, cu toate acestea, are grijă să-l țină în viață. Supliciul ia sfârșit la fel de neașteptat precum a început – după 14 ani de izolare. Interesant cum au ales 14 ani, exact perioada de exil a lui Rama.
Scopul exitenței lui Bala devine găsirea torționarului său. Colindă Bangkok-ul amintirilor sale în lung și-n lat în căutarea omului care i-a răpit ultimii 14 ani din viață. Ce descoperă pe parcurs este de-a dreptul surprinzător, iar Bala e constrâns de împrejurări să recunoască ce greșeală teribilă a comis în tinerețe și ce consecințe tragice au avut acțiunile sale. Sunt câteva ocazii în care situațiile limită țin spectatorul cu sufletul la gură, bătăile fiind pline de vână.
John Abraham în pielea personajului negativ este o binecuvântare; rolul psihopatului îl prinde de minune – m-aș bucura să-l văd mai des în roluri de acest tip, dar și felurite pentru că sunt convinsă că s-ar descurca admirabil; e foarte talentat. Nici Sanjay Dutt nu a fost mai prejos, a redat foarte bine suferința personajului său.
De neratat. Sigur nu vă veți plictisi.
PS: dacă v-a plăcut Table No. 21, atunci vă va plăcea și Zinda.
Comentarii recente: