Filmul momentului: PADMAAVAT (2018) – partea II


recenzia nr. 135 (PADMAAVAT aka PADMAVATI)

A sosit, în sfârșit, ziua în care vă pot vorbi despre filmul așteptat cu sufletul la gură de atâția oameni (din motive diferite). Înainte de-a intra în subiect, țin să fac următoarea precizare: filmul este o ficțiune și, chiar dacă are are oarece bază istorică, parte din povestea prezentată nu se regăsește în întâmplări reale.

Formatul acestei recenzii este o premieră pentru blog, căci ea este împărțită în două: prima parte recenzia în sine, pe când cea de-a doua conține detalii interesante despre primirea filmului în India, scandalurile și violențele, problemele certificării și amânarea lansării, până la schimbarea titlului. Cei ce nu doresc să știe detalii despre poveste sunt rugați să amâne citirea acestor materiale până după vizionare, mai ales a notei culturale de la finalul părții a doua.

Pentru recenzia peliculei, vizitați Partea I din seria dedicată filmului Padmaavat.

Violențe și proteste

Încă din perioada filmărilor, grupuri extremiste hinduse au distrus bunuri ale echipei de producție și vandalizat platouri de filmare. Plângerile lor erau: imaginea reginei Padmavati va fi una denigratoare atât pentru statutul ei, cât și pentru comunitatea rajpută din care făcea parte. Tragi-comedia situației constă în faptul că această Padmavati pare să fie produsul imaginației unui poet din sec. al XVI-lea; apoi, activiștii au acuzat echipa că filmul nu respectă adevărul istoric și că onoarea comunității rajpute, identitatea și valorile lor morale, vor fi târâte în noroi dacă filmul se va lansa.

S-a ajuns atât de departe încât unii lideri ai unor organizații au oferit recompensă milioane de rupii pentru capetele lui Bhansali, regizorul, și lui Deepika Padukone, actrița ce-o interpretează pe regina Padmavati. Amenințările cu moartea ajunseseră la ordinea zilei, iar liderii politici ale diverselor state au început să-și aleagă tabăra: pro sau contra lansare.

Lansarea a fost umbrită de violențe și proteste, precum atacarea unor mașini, autobuze și chiar unui autobuz școlar plin cu elevi și profesori. Unele state încă nu s-au hotărât dacă ar trebui să boicoteze lansarea sau să rămână pe loc. Concluziile vă aparțin.

Amânarea lansării

Înainte de-a intra în cinema, orice film trebuie să treacă pe la CBFC (Central Board of Film Certification), organismul care verifică, cenzurează și aprobă varianta finală a unei pelicule. Consiliul nu s-a grăbit cu eliberarea certificatului, analizând fiecare scenă și despicând firul în patru.

Programat să fie lansat pe 1 decembrie 2017, a intrat în cinematografe abia pe 25 ianuarie 2018, fără a beneficia de promovarea meritată, fiind pe punctul de-a nu mai vedea lumina zilei.

Precum românul, și indianul știe să facă haz de necaz, mai cu seamă când vine vorba despre cenzurarea filmelor; din frustrarea oamenilor se nasc cele mai savuroase glume și parodii, asta văzându-se după cantitatea industrială de poante pe seama deciziilor membrilor consiliului – vezi scena în care regina Padmavati dansează și i se vede mijlocul, în varianta nouă fiind acoperită cu haine țesute din efecte speciale.

Schimbarea titlului

Când s-au aflat detalii privitoare la proiectul lui Bhansali, hindușii fervenți au fost oripilați de posibilitatea ca o regină hindusă să fie portretizată ca jucăria sexuală a unui musulman pe marele ecran (unde mai punem că regina pare să fie produsul imaginației unui poet musulman). Inițial, filmul s-a numit Padmavati, după numele personajului principal feminin interpretat de Deepika Padukone; ca urmare a numeroaselor proteste și reclamașii, echipa a fost obligată să schimbe titlul în Padmaavat, după titlul operei în Awadhi a poetului sufi Malik Muhammad Jayasi, sursa de inspirație a filmului.

Notă culturală: jauhar-ul

Sunt convinsă că mulți dintre voi nu sunteți străini de violențele pricinuite de un război, fie că ați întâlnit asemenea evenimente în lecturile voastre, că preferați filme cu un asemenea subiect, fie că tindeți să jucați jocuri de profil.

În consecință, sigur ați auzit de practica femeilor de-a se sinucide pentru a nu cădea în mâinile dușmanilor. Iată, astfel de lucruri s-au petrecut și în India de-a lungul istoriei, cele mai cunoscute sinucideri colective având loc în nord-vestul țării, în Rajasthan, când forțele musulmane s-au ciocnit cu armatele rajpute.

Numele obiceiului în zona hindusă este „jauhar”, adesea în strânsă legătură cu sati (în care soția supraviețuitoare soțului decedat îl urma pe acesta în moarte, arzând împreună pe rugul funerar), de aceea e posibil să întâlniți sintagma „jauhar sati”. Nu sunt în măsură să comentez cât de potrivită este această asociere fiindcă n-am studiat fenomenul, dar cred că există o diferență vădită: dacă femeia care comite sati o face pentru că nu poate trăi fără sprijinul soțului, femeia care recurge la jauhar o face pentru că refuză să trăiască în păcat și promiscuitate. Revenind, când femeilor regatului nu le-a mai rămas altă ieșire, acestea au preferat să se facă cenușă într-un foc impresionant decât să permită dușmanilor să le siluiască și să le răpească și ultimul gram de mândrie. O astfel de scenă este redată și în film, magnitudinea fiind cu adevărat cutremurătoare, când bărbații pornesc să dea piept cu trupule musulmane, îndreptându-se la moarte sigură – cele două misiuni suicidale fiind strâns legate de codul moral și curajul războinicilor rajpuți. Mare păcat că nu au fost lăsați să păstreze titlul Padmavati, căci, fără îndoială, aceasta este eroina poveștii.

Una dintre sursele virtuale dă drept origine pentru „jauhar” cuvântul sanscrit „jatugriha”: casă îmbibată în lac și alte substanțe inflamabile, menită pentru arderea de vii a oamenilor – asociere ce-mi amintește de episodul Laakshagriha din Mahabharata, când frații Pandava erau cât pe ce să fie înghițiți de flăcări în casa pregătită de verii lor, Kaurava.

Advertisements

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: