Filmul momentului: TOILET – Ek Prem Katha (2017)


recenzia nr. 133

M-am gândit că a sosit momentul oportun să vă recomand acest film, asta în cazul în care nu l-ați văzut. Subiectul tratat este unul deosebit de interesant, pe care mă voi axa la sfârșit (cei care nu doresc detalii sunt rugați să nu citească NOTA CULTURALĂ). Până atunci, subliniez următoarele:

  • poziția femeii într-o comunitate conservatoare și patriarhală: într-un context dictat de obiceiuri și tradiții milenare, femeia este încă adesea privită ca proprietate a tatălui (până la căsătorie), bunul soțului (după căsătorie), iar în caz de văduvie, subordonata fiului/fiilor; bărbații dețin controlul asupra existenței femeii, ei nerămânându-i altă soluție decât adaptarea la condițiile impuse de familia din care face acum (odată măritată) parte; femeia școlită, independentă, cu valori morale și păreri bine împământenite este adesea disprețuită și judecată pentru ”gura sa prea mare”, aceasta devenind sămânța neliniștii și cauza lipsei tihnei în sânul familiei; în unele zone rurale, femeia este încurajată să nu comenteze, să nu aibă păreri și să nu pună la îndoială nicicând indicațiile și deciziile soțului sau socrului său; vă veți întreba, probabil, de ce există asemenea atitudini? Din păcate, textele sacre sunt luate ad literam și astăzi, iar dovada scriptică a acestor idei legitimează corectitudinea acestui tip de comportament; să fim fără grijă, femeia indiană este puternică și luptă pentru drepturile și libertățile sale, așa cum bine surprinde filmul nostru.
  • conflictul dintre mentalitatea arhaică și societatea contemporană: după cum am menționat și anterior, învățăturile vedice (de fapt, atât textele shruti, cât și cele smriti) vin în conflict cu nevoile și dorințele omului modern; după mine, problema nu constă în faptul că aceste învățături ar fi pe de-a întregul expirate sau dăunătoare, ci în găsirea unui echilibru între nou și arhaic; din contră, nu cunosc nici o tradiție din lume care să ne învețe la rău și în care să primeze distrugerea aproapelui, însă cu siguranță că trebuie regândite anumite obiceiuri în funcție de mersul lumii actuale; să luăm un exemplu: este inuman să supui o văduvă unui trai în penurie cruntă doar pentru că, judecând după niște scrieri de acum 5.000 de ani, văduvele nu sunt decât un blestem pe capul oricui, o piază rea și sunt însoțite de ghinion oriunde ar merge – ”doar de asta i-a murit soțul, fiindcă ea a provocat scurtarea vieții acestuia prin cine știe ce păcate…”; unii uită într-un mod extrem de convenabil că în aceleași texte sacre stă scris și că soțul este dator să-și trateze jumătatea cu același respect pe care-l poartă pentru părinții săi, s-o iubească și s-o prețuiască atâtea zile câte i-a hărăzit Domnul; ea este egalul lui și vor împărți în mod egal și bune și rele, comunicând și găsind soluții împreună.
  • supremația textelor sacre: să spunem că existența ghidată de o scriptură nu poate fi nocivă; dar ce se întâmplă atunci când acel text de bază este interpretat și reinterpretat de o suită de învățați auto-proclamați vizionari și deținători ai adevărului absolut? sunt convinsă că veți fi de acord cu teza că omul modern se pierde ușor în mrejele lumii învolburate și deseori rătăcește pe-o cale greșită; își pierde nu doar țelul, ci și identitatea, iar întoarcerea către sine nu mai este o soluție fiindcă legătura cu simțirea profundă s-a destrămat cu mult înainte; ce e de făcut? mulți încearcă să se reapropie de divin, de sacru, de spiritual, numai că sunt atât de ușor amețiți de cuvintele frumoase pe care x sau y le toarnă pe bandă rulantă că nu se mai obosesc să cerceteze, să-și pună întrebări, să dorescă să cunoască mai mult… așadar, învățăturile sacre aduc o binecuvântare dacă sunt trecute prin filtrul propriu, primite cu o minte și inimă deschise și atât timp cât nu provoacă daune ireversibile.

NOTĂ CULTURALĂ:

Dragi cititori, dacă ați ajuns până aici, înseamnă că sunteți mai curioși de fel. Voi intra puțin în detaliile filmului, deci dacă nu doriți să știți prea multe, amânați pasajul până după vizionare.

Ca în destule locuri din lumea largă, și India se confruntă cu problema igienei personale și lipsa toaletelor publice; mai mult decât atât, lipsa toaletelor nu se rezumă la nivel macro, ci coboară până în ograda familiilor – care fie sunt prea sărace să-și permită acest lux, fie canalizarea este inexistentă, ori nu-și dau acordul din motive religioase. Voi insista pe acest ultim punct, și anume motivele religioase: ca români (majoritar creștini) ne întrebăm cu stupoare cum ar putea cineva să refuze o toaletă, fie ea și-n curte, și să prefere să meargă pe câmp, în bezna nopții și cu mult înainte de ivirea zorilor (iar în restul timpului să se abțină) pentru că nu-i permite religia? Mai cu seamă o femeie, despre corpul căreia știm că necesită mai multă îngrijire și atenție decât cel al bărbatului (mă refer în special la perioada menstruației). Nu se pune problema că le place să fie murdari deoarece spălatul este obligatoriu înainte de orice activitate religioasă sau culinară (în fiecare dimineață!).

Pentru a da un răspuns, chiar de e nesatisfăcător, argumentele aduse împotriva toaletei din propria gospodărie se bazează pe textele sacre. Unii preoți și învățați susțin că ”a avea o toaletă în aceeași curte în care crește busuiocul sfânt sau sunt adăpostiți zeii este sacrilegiu”. Trebuie știut că toate fluidele corporale sunt considerate impure, iar dacă cineva este contaminat (prin atingere, pătare etc.) este nevoit să parcurgă din nou ritualul de abluțiune, să nu mai spunem că toate rugăciunile vor fi fost făcute în zadar. Ceea ce este interesant este că eu, în toate lecturile mele de până acum, nu am văzut nicăieri menționat expres să nu existe toaletă în gospodărie; desigur, există reguli de puritate și instrucțiuni de îndeplinire a nevoilor fiziologice, însă nu văd nici un motiv să se creeze un conflict în acest sens. În concluzie, consider că este vorba despre o exagerare în interpretare, despre un monopol de putere sacerdotală și care are toate șanșele să continue dacă oamenii nu vor cerceta pe cont propriu și nu vor gândi.

Advertisements

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: