Cuvinte comune română-hindi (2)


Dată trecută, ca urmare a Zilei Limbii Române (31 august) , v-am pregătit zece cuvinte care se regăsesc atât în vocabularul limbii noastre, cât și în cel al limbii hindi și-am văzut asemănările și diferențele de înțeles pentru fiecare. Dacă ați ratat postarea, puteți să le citiți AICI. Continuăm lista cu alte 10 cuvinte:

  1. habar (în română din turcescul haber) = khabar (în hindi din arabul khabar) – trecând peste deosebirea primei consoane, sensul în ambele limbi este același: veste, idee, cunoștință; în română avem cele două expresii bine înrădăcinate ”a avea/a nu avea habar”.
  2. mahala (în română din turcescul mahalle) = mohalla/muhalla (în hindi din arabul mahalla) – se poate observa diferența vocalică; deși înțelesul originar nu conține nimic negativ, în ambele limbi făcând referire la cartierul unei localități, a căpătat probabil acest aspect nefericit prin asocierea cu mizeria și lipsa infrastructurii din cartierele mărginașe; astfel, în hindi păstrează puțin din aspectul negativ, fiind deseori folosit pentru a vorbi despre cartierul în care locuiește vorbitorul.
  3. naz (în română din turcescul naz) = naaz (în hindi din persanul naaz) – pronunția este aproape identică; în privința înțelesului, avem pe de-o parte în limba română capriciu, moft, pretenție (mai folosit pluralul nazuri), iar în hindi eleganță, grație, delicatețe, dar și mândrie, îngâmfare; iată, o deosebire vădită.
  4. perdea (în română din turcescul perde) = pardaa (în hindi din persanul parda) – deși identice ca sens, nu sunt la fel în ortografie și pronunție: draperie, voal, material despărțitor.
  5. pervaz (în română din turcescul pervaz) = parvaaz (în hindi din persanul parvaaz) – cu mica deosebire vocalică, am zice că înseamnă același lucru; nu e cazul: pervazul, după cum bine știm este cadrul, rama, tocul ușii sau ferestrei, dar în hindi se referă la zbor, înălțare (bănuiesc că e folosit în cadru restrâns, în zona musulmană, fiindcă eu nu țin minte să-l și întâlnit în limbajul comun până acum).
  6. rahat (în română din turcescul rahat) = raahat (în hindi din arabul raahat) – trecând peste diferența fonetică aproape imperceptibilă, la capitolul sens e de discutat: în română, cunoaștem aspectul pozitiv când vorbim de dulciuri, respectiv pe cel negativ când facem referire la excremente sau lucruri lipsite de importanță; în hindi, în schimb, sensul este unul deosebit, cu totul pozitiv (care din câte știu e valabil și pentru turcă), și anume liniște sufletească, mentală, odihnă, tihnă, destindere.
  7. zor (în română din turcescul zor) = zor (în hindi din persanul zor) – identice ca formă, coincid și sensurile aproape în totalitate; în română avem grabă, iuțeală, repeziciune, urgență; în hindi, grabă, repeziciune, dar și emfază, subliniere, exercitarea unei presiuni, puteri.
  8. taman (în română din turcescul tamam) = tamaam (în hindi din persanul tamaam) – consoana finală s-a modificat; din experiența mea, folosim diferit acest cuvânt: pentru noi, este taman în mijlocul orașului, adică fix, exact, chiar, întocmai acolo; pe când la indieni (și turci) e cu sensul de tot, complet – fie că cineva a terminat de mâncat, fie că un grup de oameni a pornit într-o călătorie.
  9. taraf (în română din turcescul taraf) = taraf (în hindi din arabul taraf) – identice ca formă, dar diferite ca sens: în română, taraful este grupul de muzicieni ce cântă muzică populară sau ușoară (lăutari), dar în hindi înseamnă în primul rând parte, direcție și apare cel mai adesea ca postpoziție; poate ajunge în compusul tarafdaari (+karna), adică a favoriza, a fi de partea cuiva.
  10. ceai (în română din turcescul çay) = chaay (în hindi din persanul chaay) – acest cuvânt nu mai are nevoie de nici o explicație.

Sper că v-au plăcut exemplele alese. Pentru sugestii și reclamații, știți unde mă găsiți.

Advertisement

6 Comments (+add yours?)

  1. shaks
    Sep 09, 2017 @ 12:01:49

    sunt de fapt cuvinte arabe si persane preluate in ambele directii (in romana via turca, in hindi via persana). Si da, conotatiile negative romanesti sunt notorii! 🙂

    Reply

    • Hedwig Silver
      Sep 09, 2017 @ 14:32:27

      adevărat, nimic surprinzător la origini, totuși, unele sensuri sunt de-a dreptul de speriat; îmi place să urmăresc aventura cuvintele de la origini la limbile finale 😉

      Reply

  2. Irina Sima
    Sep 09, 2017 @ 11:15:03

    Multumesc pentru aceste doua articole. De unele cuvite stiam, de altele nu. O observatie comuna, la noi vin de la turci, la ei de la persi. Pe parcursul istoriei si invaziilor, multe cuvinte au fost imprumutate si astfel am ajuns sa avem cuvinte comune dar cu aceleasi origini.

    Reply

    • Hedwig Silver
      Sep 09, 2017 @ 14:31:05

      desigur, nu e surprinzătoare originea, asta dacă suntem câtuși de puțin interesați de istorie, dar ceea ce mie mi se pare interesant este că am și păstrat aceste cuvinte (cu foarte mici modificări), de cele mai multe ori, cu sensul inițial

      Reply

  3. Lucian
    Sep 09, 2017 @ 10:03:02

    Dar pentru taraf nu ar putea fi vorba de o simpla coincidenta? Pentru ca intre taraful nostru si taraf din hindi nu vad nicio conexiune semantica…

    Reply

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: