PRECIZARE: Această traducere face parte dintr-o serie de zece poeme (am să le numesc generic poeme, nu mai intru în detalii de structură) hindi/urdu pe care le-am tradus și le voi posta pe blog. Am încercat să aleg creații diverse, de autori diferiți și de o frumusețe lirică aparte. Pentru sugestii și/sau reclamații cu privire la traducere sau ce poezii ați dori să citiți pe viitor, nu vă sfiiți să lăsați un comentariu (!în cazul în care comentați pentru prima dată pe blog, nu vă speriați dacă nu apare comentariul; trebuie să-l aprob eu întâi; după aceea, nu mai e nevoie de nici un pas suplimentar din partea nimănui). Poezia în devanagari apare întâi, după care aveți transliterarea și traducerea sub fiecare vers.
सरकती जाए रुख से नकाब – अमीर मिनाइ
मज़ार-ए-क़ैस पर जब रूह-ए-लैला एक दिन आई
तो अरमानों के मुरझाए कुछ फूल भी लाई
लगे जब फूल वह रखने, तो क़ब्र से एक आवाज़ आई
चढ़ाओ फूल, जान-ए-मन, मगर आहिस्ता-आहिस्ता
सरकती जाए रुख से नक़ाब आहिस्ता-आहिस्ता
निकलता आ रहा है आफ़्ताब आहिस्ता-आहिस्ता
जवान होने लगे जब वह, तो हमसे कर लिया पर्दा
हया यकलख़्त आई और शबाब आहिस्ता-आहिस्ता
शब-ए-फ़ुरकत का जागा हूँ, फ़रिश्तो, अब तो सोने दो
कभी फ़ुर्सत में कर लेना हिसाब आहिस्ता-आहिस्ता
सवाल-ए-वस्ल पर उनको उदू का ख़ौफ़ है इतना
दबे होंठों से देते हैं जवाब आहिस्ता-आहिस्ता
हमारे और तुम्हारे प्यार में बस फ़र्क है इतना
इधर तो जल्दी है, उधर आहिस्ता-आहिस्ता
वह बेदर्दी से सिर काटे, अमीर, और मैं कहूँ उनसे
हुज़ूर आहिस्ता-आहिस्ता, जनाब आहिस्ता-आहिस्ता
Mazaar-e-Qais par jab rooh-e-Laila ek din aai
Când poposit-a sufletul Lailei la mormântul lui Qais
To armaanon ke murjhaae kuch phool bhi laai
Adus-a și niște flori ofilite ale dorințelor
Lage jab phool vah rakhne, to qabr se ek avaaz aai
Așezând florile, răsunat-a o voce din mormânt
Chadhaao phool, jaan-e-man, magar aahista-aahista
Așază florile, dragostea sufletului meu, dar încet încetișor
Sarakti jaae rukh se naqaab aahista-aahista
Să lunece vălul de pe chip, încet încetișor
Nikalta aa rahaa hai aaftaab aahista-aahista
Soarele se ivește încet încetișor
Javaan hone lage jab vah, to ham se kar liya pardaa
De cum a înflorit, s-a acoperit
Hayaa yakalakht aai aur shabaab aahista-aahista
Rușinea a învăluit-o imediat, iar frumusețea încet încetișor
Shab-e-furqat ka jaaga hoon, farishto, ab to sone do
Din noaptea despărțirii n-am mai închis un ochi, îngerilor, acum lăsați-mă să dorm
Kabhi fursat men kar lena hisaab aahista-aahista
Încheiați socotelile pe îndelete altă dată
Savaal-e-vasl par unko uduu ka khauf hai itna
Cu privire la uniune, îi este atât de teamă de rivali
Dabe honthon se dete hain javaab aahista-aahista
Că răspunde cu buzele îngreunate, încet încetișor
Hamaare aur tumhaare pyaar men bas fark hai itna
Între iubirea mea și a ta doar atâta diferență este
Idhar to jaldi hai, udhar aahista-aahista
Aici e grabă, dincolo decurge totul încet încetișor
Vah bedardi se sir kaate, Amir, aur main kahun unse
De-ar fi să-mi taie capul fără milă, Amir, i-aș spune
Huzuur aahista-aahista, janaab aahista-aahista
Măria ta, încet încetișor, stimabile, încet încetișor
Amir Minai (1829-1900), Lucknow
Celelalte nouă poeme din serie:
- ”Suspinul are nevoie de-o viață” – Mirza Ghalib
- ”Am întrebat cine va arunca prima piatră” – Qateel Shifaai
- ”Aici totul se vinde” – Harivansh Rai Bachchan
- ”Nu sunt lumina ochilor nimănui” – Muztar Khairabadi
- ”Vreau să-mi împodobesc buzele” – Qateel Shifaai
- ”Când am primit ordinul tău” – Ahmed Nadeem Qasmi
- ”Nu mă ia somnul” – Anwar Mirzapuri
- ”Toată noaptea m-am plimbat” – Makhdoom Muhiuddin
- ”Din ochii întristați nu cad…” – Bashir Badr
Jul 09, 2017 @ 15:35:17
Excelent…nu m-am gândit nici o clipă la asemănarea ghazal/gazel, e faină explicația ta, mersi mult!
Jul 09, 2017 @ 11:06:20
Nu stiu cum sa interpretez faptul ca traducerea ta apare simultan cu “foamea” obsesiva cu care ascult tot ce se poate asculta in mediul virtual despre si cu Jagjit Singh de doua saptamani incoace… sa fie doar coincidenta?
M-a bucurat mult alegerea poeziei si traducerea ta!
Multumesc,
Corina
PS: Mi-as dori sa aflu mai multe despre ceea ce inseamna GHAZAL…
Jul 09, 2017 @ 13:26:48
o coincidență frumoasă, plus, unde mai punem că ghazal nu se poate fără a-l pomeni pe Jagjit Singh; cu mare drag!
PS: nu știu foarte multe despre cerințele structurale, știu doar atât: e o formă poetică orientală cu rădăcini în zona arabă și seamănă cu sonetul petrarchian; forma e fixă, cuplete și un refren (care de obicei se repetă la fiecare al doilea vers, dar nu nepărat); metrul se presupune că trebuie să fie același pentru fiecare vers (nu știu cât se respectă), în română se folosește termenul gazel (s-ar putea să-ți aducă aminte de orele de română din liceu) 😀