Filmul momentului: MAATR (2017)


recenzia nr. 126

E un film pe care l-am așteptat cu mare nerăbdare și vă mărturisesc că a meritat fiecare minut! Face parte dintre acele filme închinate femeii și forței sale de regenerare, puterii sale nebănuite care sălăsluiește până și în cele mai firave ființe. Foarte bine scris și regizat, cu o distribuție care aduce un plus de valoare peliculei și scoate în evidență povestea.

Imaginați-vă următorul scenariu: după o veșnicie petrecută în traficul care nu părea să mă mai decongestioneze vreodată, vă grăbiți să ajungeți acasă unde să vă puteți bucura de succesul copilului vostru în liniște. Doar că în drumul spre casă o cotitură greșită vă va rescrie întregul viitor. Vă veți trezi în cel mai urât coșmar în care o mamă se poate deștepta și vă veți întreba constant: mai durează?

Filmul urmărește convalescența personajului principal feminin, Vidya, după pierderea suferită – aș îndrăzni să spun pierderi, căci nu și-a pierdut doar ”lumina ochilor”, ci și propriul suflet în evenimentul nefericit. Ca orice victimă, speră să găsească ajutor la poliție, însă crudul adevăr o izbește cu o putere năucitoare când își dă seama ca organele statului nu o pot sprijini în ale dreptății – ”Doamnă, dreptatea asta nu e o ceașcă de cafea pe care, odată comandată, o zărești pe masă.” Este picătura care îi umple ceașca, Vidya hotărându-se că e cazul să-și ia destinul în propriile mâini – că doar nu mai are nimic de pierdut, nu-i așa? Rămâne să vedeți dacă soțul îi va fi alături în aceste momente de cumpănă, capabile să dărâme și omul cel mai puternic.

M-au marcat profund multe dintre scene, una dintre ele fiind cea în care polițistul care preluase cazul lui Vidya se întâlnește cu ea în niște circumstanțe care îi dau acestuia de bănuit, așa că purcede la adresarea unor întrebări; replica pe care Vidya o rostește e o palmă sănătoasă pe obrazul autorităților, care atunci când au de-a face cu infractori din înalta societate întorc și celălalt obraz în speranța că avansarea în carieră este acum asigurată – ”Poate astăzi își face și el datoria.” Aceeași aciditate o are de înfruntat polițistul și la o întâlnire ulterioară, când răspunsul lui Vidya la remarca omului legii ”a murit un suflet” este de o dezamăgire și un reproș evidente: ”Un suflet s-a stins și în acea noapte…”

Un alt lucru pe care vreau să-l subliniez este imaginea animalică, de fiară a infractorilor, creionată de echipa de producție: din minte nu-mi ieșea asemănarea cu Raavan; până și Raavan pare un erou, comparativ cu aceste scursuri – Raavan era demon, dar din mitologie știm că acesta era un mare credincios al lui Shiva, un învățat și un conducător abil. În schimb, personajele noastre sunt oameni, dar se comportă precum creaturi sălbatice, fără legi, fără moralitate, rușine sau teamă de justiție – omenească ori divină. Cu atât a fost mai savuros filmul cu cât fiecare și-a primit pedeapsa meritată.

Cât despre imaginea femeii – ”Ce poate să ne facă? La urma urmei, e doar o femeie…”, spune unul din personaje – pot să afirm că trece printr-o transformare decisivă și ireversibilă – o transformare pe care numai un individ care nu mai are nimic de pierdut o poate duce la îndeplinire.

Un film excelent, din toate punctele de vedere! Merită urmărit, fără îndoială!

PS: Alte filme cu subiect asemănător: Matrubhoomi, Pink, Jaago, Lakshmi. Dacă aveți alte idei pentru recenzii, lăsați un comentariu.

Aștept părerile voastre.

 

Advertisements

2 Comments (+add yours?)

  1. Simona
    Apr 30, 2017 @ 21:20:02

    Interesant…

    Reply

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: