HINDI fără profesor – se poate?


PRECIZARE: materialul conține exclusiv părerile mele, bazate pe experiența proprie. A nu se lua literă de lege. Rețetă universală de învățare a unei limbi străine care să nu dea greș nu există dată fiind unicitatea omului; este deosebit de important să vă cunoașteți, să știți ce vă place și ce nu puteți face atunci când studiați, să vă găsiți un ritm și să vă țineți de el.

În ultima vreme, primesc din ce în ce mai multe întrebări care vizează această problemă: se poate învăța hindi fără profesor? Cei mai mulți oameni își doresc să vorbească pentru a putea interacționa cu prietenii din India, alții vor doar să înțeleagă destul cât să nu mai depindă de subtitrări. Până să ajung să răspund la întrebare, e necesar să dezvolt subiectul.

  1. Scopul

Înainte de a purcede pe drumul de a învăța o limbă străină, trebuie să vă puneți foarte serios întrebarea: de ce vreau să învăț limba respectivă? Fiți foarte sinceri cu voi; răspunsurile pot varia de la: interesul pentru cultură, atracția pentru limba în sine, magia industriei cinematografice, muzica de calitate, dorința explorării literaturii, lărgirea grupului de prieteni, exprimarea dragostei față de acel ”cineva” etc. Parcursul studiilor va fi ușor diferit în funcție de acest prim răspuns. Depinzând de zona de interes, vă puteți orienta către vocabularul aferent și vă puteți concentra energia pe reținerea informației care să vă aducă primele rezultate pentru acea felie. Împărțirea sau felierea informației este foarte importantă atunci când nu există un profesor, mai ales că pentru a ști o limbă este nevoie de baze din diverse bucăți – semantică, fonetică, sintaxă etc.

  1. Timpul alocat

Este necesar să fiți conștienți în ce măsură puteți aloca timp pentru studiu. Cu cât timpul este mai redus, cu atât vă va lua mai mult să ajungeți unde vă doriți. Din experiență, știu că pauzele lungi și dese nu sunt cheia marilor succese nici în învățarea unei limbi străine. Recomand un efort susținut mai ales în primul an de studiu, iar dacă e posibil să se extindă și în al doilea, cu atât mai bine; excelent este să dedicați măcar o jumătate de oră zilnic acestei preocupări – nu e nevoie să stați cu pixul în mână și hârtia alături, dar e foarte important să fiți în contact cu limba; pe cât de repede se învață, pe atât de repede se uită. Nu recomand, sub nici o formă pauzele mai lungi de două săptămâni (nici măcat atât!) dacă vă aflați la începutul călătoriei lingvistice – se uită neașteptat de mult, mai ales în cazul unei limbi cu alfabet diferit, cum e hindi. Sunt posibile o mulțime de activități care să implice limba străină și multe dintre ele nu vă vor da dureri de cap, fiind modalități plăcute de învățare – vom vorbi ceva mai târziu despre ele.

  1. Așteptări

Unul din cele mai mari impedimente, așteptările, vă pot motiva sau vă pot îndepărata definitiv de atingerea scopului. Nu pot sublinia cât de important este să vă fixați așteptări realiste. După cum spuneam anterior, multe persoane își doresc să știe vorbi în primul rând, înainte de orice. Regret să vă dezamăgesc, însă treaba cu vorbitul e poate cea mai dificilă de atins. În cazul meu, vorbitul a fost ultimul stadiu de învățare, asta poate și pentru că sunt genul de om care nu suportă să vorbească stricat, având impresia că știe destul cât să se facă înțeles – pentru mine e ”ori corect, ori mai stai și învață”. Desigur, asta depinde foarte mult de nivelul pe care doriți să-l atingeți – dacă sunteți genul de oameni care preferă să facă greșeli și învață mult mai simplu când sunt corectați de prieteni/cunoștințe, acesta este stilul care vi se potrivește.

  1. Cunoașterea altor limbi străine

Din nou, nu pot sublinia destul cât de mult vă pot ajuta celelalte limbi străine pe care le cunoașteți în studiul alteia noi. Este testat și verificat pe propria piele că zicala ”cu cât mai multe limbi știi, cu atât ești mai bogat” (parcă așa ceva era, nu?) stă în picioare. Faptul că sunteți familiari cu o altă gramatică decât limba maternă, cu alt vocabular, vă va accelera progresul. Nimic mai elocvent decât exemplul personal, nu-i așa? De ceva timp cochetez cu turca și am constatat, cu surprindere, că e o limbă pe care aș putea-o învăța destul de ușor. Nu pot să vă explic în cuvinte cât mă ajută faptul că știu deja o limbă ”exotică” precum hindi; deși din familii diferite, au un fond comun de vocabular: ambele limbi au destule cuvinte persane, și ce e și mai bine e că sunt folosite în limbajul cotidian. Turca folosind acum alfabet latin, literele noi le-am reținut în câteva minute, cu pronunția aferentă. Astfel, bazele unei limbi mă ajută să înțeleg o alta, iar cantitatea de asocieri la capitolul cuvinte este mare – asta înseamnă că încep să înțeleg din ce în ce mai mult, pe zi ce trece, fără nici un fel de efort.

  1. Viteza progresului în studiu

Viteza cu care veți înainta depinde de foarte mulți factori: timpul alocat studiului, constanța în învățare, nivelul entuziasmului, menținerea interesului pentru limbă etc. În strânsă legătură cu viteza sunt și așteptările, căci se poate întâmpla ca atunci când acestea nu sunt atinse, nivelul de entuziasm și interes să scadă drastic, viteza progresului având și ea de suferit. Recomand un ritm constant de învățare, fără a vă suprasolicita, dar fără a cădea în letargie. Important este să vă găsiți ritmul potrivit și să vă țineți de el.

  1. Recomandări – metode de a învăța fără a cheltui bani mulți

Înainte de a trece în revistă metode de învățare fără a cheltui sume semnificative de bani, simt nevoia să accentuez o convingere de-a mea: nu recomand învățarea limbii hindi persoanelor foarte tinere într-un mod serios – care să implice gramatică, lucruri foarte tehnice. Aș zice că studiul serios al limbii hindi ar trebui să se întâmple undeva de la 18-19 ani încolo deoarece până atunci nu sunt fixate clar concepte necesare pentru a pricepe chestiuni complexe de lingvistică. Desigur, se poate învăța orice limbă de la orice vârstă, doar că modul de învățare va fi mult diferit. Tot așa cum la limba engleză, în clasele mici, se predau cuvinte și propoziții simple, ca mai apoi să se intre în zona gramaticii, tot astfel are nevoie și hindi de o etapizare, în funcție de dificultatea informației. Și acum, în cele din urmă, să trecem la metode:

A. Cântece

Nu am întânit până azi persoană care să urască muzica. Din ascultarea unor cântece cu versuri în limba vizată puteți profita fără să vă dați seama. Printre primele mele activități a fost aceasta, cu mult înainte de a ajunge să studiez hindi la facultate, ca mai apoi, să ajung să traduc versurile acelor cântece pentru exercițiu. În primul rând, muzica destinde, relaxează; apoi, cântecele sunt de obicei scurte, de câteva minute, astfel că nu suprasolicită puterea de concentrare; există varietate de voci, linii melodice, stil, dar partea cea mai bună este că vocabularul este unul relativ concentrat – după traducerea a peste 250 de cântece, cuvintele sunt în mare aceleași, doar că apar în combinații diferite. Ajută atât în obișnuirea urechii cu sonoritatea limbii, cât și în formarea vocabularului. Dacă aveți deja bazele, recomand să transcrieți versurile cântecului preferat de mână – să stați să transcrieți ce auziți voi, fără a vă lăsa descurajați de posibilitatea de-a greși; unde mai pui că, în era tehnologiei, vă puteți apoi verifica pe internet (deși, greșeli sunt și acolo destule!). Dacă aveți posibilitatea sau plăcerea, mergeți cu căștile în care să răsune cântecele preferate până să ajungeți la serviciu/școală, în mijloacele de transport, mai cu seamă dacă drumul e lung – nu să bubuie, nu trebuie să-i surzim pe cei din jur, nici să-i poluăm fonic! Veți ajunge să fredonați cântecele mai repede decât v-ați aștepta – pe lângă activitatea plăcută, vă îmbogățește și vocabularul.

B. Filme/seriale/emisiuni

Nici persoană care să refuze un film nu am întâlnit încă. Partea bună a filmelor este că se termină, au un final pe care ne putem baza. Cu filmele-serial e mai dificil, căci nu știm când se încheie și dacă încheierea va fi pe plac, după atâta ”efort” investit. Cu emisiunile e oarecum mai plăcut fiindcă promit un final în viitorul apropiat. Recomandarea mea este, indiferent de ce alegeți, să le urmăriți FĂRĂ SUBTITRARE. Mintea va fi obligată să se concentreze și asupra cuvintelor, nu doar a acțiunii – când subtitrarea curge, tindem să facem abstracție de ce bălmăjesc personajele dat fiind că avem siguranța scrisului din josul ecranului care să ne confirme spusele lor. Când această confirmare lipsește, chiar dacă este mai solicitant, experiența cinematografică va fi cu totul alta. Închideți chat-uri, pagini cu rețele de socializare și alte asemenea lucruri ce vă pot distrage atenția și concentrați-vă pe ceea ce se întâmplă pe ecran; lăsați cuvintele să curgă. Știu, nu e tocmai plăcut, dar cu cât exersați mai mult astfel, cu atât accelerați procesul de învățare, mai ales de reținere de cuvinte, expresii. Expuneți-vă unei game largi de filme, nu doar cele comerciale; există multe filme cu buget redus, dar cu povești foarte bune. În filme se vorbește limba vie, limba contemporană, un alt plus pe care nu-l regăsiți în manualele de gramatică. Același lucru e valabil și pentru seriale și emisiuni – cel mai simplu îmi pare treaba cu emisiunile, de obicei nu se vorbește teribil de mult și limbajul folosit e unul lejer, cu multă engleză – emisiuni concurs de muzică, dans, talente.

C. Site-uri/aplicații de învățare a limbilor străine

Sunt foarte bune pentru a forma baza de vocabular și expresii uzuale. Nu am folosit vreunul până acum, dar știu că există o grămadă. De când cu tehnologia din ce în ce mai inteligentă, s-au inventat și aplicații, care nu fac altceva decât să imite formatul site-urilor. Explorați, încercați și descoperiți ce vi se potrivește.

D. Interacțiunea cu nativii

Interacțiunea cu nativii o recomand celor care au deja bazele atât cât să poată să se prezinte. E problematică pentru că, deseori, nativii vă pot învăța greșit lucruri – și nu o fac din răutate, ci din dorința lor de a vă ajuta – se prea poate ca un anumit cuvânt să nu fie corect așa cum vă spune nativul din cauza influențelor limbilor locale din zona din care provine. Și credeți-mă, unii nativi (slavă cerului, am întâlnit foarte puțini de genul acesta – dar există!) sunt foarte, nemaipomenit de căpoși – chiar se supără dacă te îndoiești de ce îți spun, mai rău dacă îi corectezi (eu sunt genul de om care trebuie convins cu argumente, nu accept cu una cu două o explicație). Dacă aveți posibilitatea să vorbiți și nu să scrieți, nu ezitați – vorbitul în scris este mult mai simplu fiindcă există timp de gândire, pe când la vorbitul în timp real timpul de reacție se reduce la câteva secunde.

De aici încolo, mă adresez celor mai mari, celor cu experiență în domeniul limbilor străine.

E. Manualele

Ei bine, astăzi găsim manuale de gramatică foarte scumpe și de excelentă calitate gratuit, pe internet. Buba este că ele sunt foarte tehnice, astfel că trebuie să știți extrem de bine limba engleză (sau alta de circulație internațională) pentru a vă apropia de ele, chiar să aveți studii superioare în zona aceasta. Nu o spun ca să vă tai entuziasmul, este o realitate – nu mă văd să fi deschis o asemenea carte în liceu și să fi înțeles mare lucru, cu toate că am terminat profil filologic. Dacă vă încumetați, spor la lectură.

Din 2015, aveți la dispoziție manualul după care se predă hindi la facultate, volumele lui Suraj Bhan Singh de cumpărat din librărie. Se găsesc la Librăria Mihai Eminescu din București, librăria Editurii Universității din București din incinta Facultății de Istorie (și evident de comandat de pe site-urile acestora). Manualele sunt în limba română, detalii AICI.

Mai găsiți și broșurica având întreg alfabetul explicat pe îndelete, scris de mine prin 2013, de descărcat gratuit de AICI.

F. Călătoria în țara de origine a limbii

Cum nu oricine își permite să călătorească, m-am gândit s-o las pe final. În plus, pentru a călători e nevoie de o limbă străină în prealabil, așadar, am așezat-o pe lista celor cu bazele deja construite.

G. Dicționarele/vărul Gogu

Dacă sunteți obsedați de înțelesul cuvintelor, așa ca mine, un bun dicționar este o investiție pe viață – a voastră sau a cărții; de obicei, cartea cedează prima, dacă e des folosită. În caz de urgența majoră, pentru cuvinte simple, uzuale, vărul Gogu ne poate ajuta (Google Translate). Totuși, recomand evitarea cât mai îndelungată a vărului, căci cred că-i place s-o ardă pe substanțe când se complică lucrurile…

Alte articole pe aceeași temă găsiți AICI, AICI, AICI, și AICI.

Încă un mic detaliu, înainte de a răspunde la întrebarea de la început: pentru a ajunge să vă exprimați clar și logic ideile, să vorbiți corect și să puteți să dialogați cu oricine fără să fiți stânjeniți e nevoie de ani de muncă. Acest nivel nu poate fi atins urmând recomandările din acest material; consider că e nevoie de apronfundare, care se poate obține numai prin studii de specialitate (e posibil să fiu contrazisă, dar vorbesc din experiență).

Indiferent de nivelul pe care doriți să-l atingeți, cert este că se pornește de la puțin la mult, într-un ritm destins, fără a bombarda mintea cu informație și dându-i suficient timp să se acomodeze, să proceseze noile detalii.

În final, se poate învăța hindi fără profesor? Da, cu mențiunea că nivelul ar rămâne totuși la unul de începători.

Dacă aveți întrebări/nelămuriri/sugestii și reclamații, nu ezitați să lăsați un comentariu.

 

Advertisements

2 Comments (+add yours?)

  1. CRIS
    Apr 23, 2017 @ 06:05:32

    Cum pot viziona toate episoadele cu LECTII DE HINDI?Cum pot vedea tot ce ai postat pe blog de la inceput,in ordine cronologica?E prima oara cand urmaresc un blog,nu ma pra pricep…

    Reply

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: