Ușa secretă – ep. 3: Oli, cu și despre tainele limbii hindi


PRECIZARE: La începutul lunii octombrie, anunțam dorința mea de a strânge păreri de la voi, cititorii, cu privire la limba hindi și India în general – cum vi se pare limba asta, dacă ați învățat-o, dacă v-ar place să o știți, orice altceva ce vă trece prin minte. Iată, azi, am să postez primul mesaj dintr-o serie. Am numit rubrica ”ușa secretă” fiindcă o limbă străină este o poartă către un alt univers pe care mulți o văd, puțini o deschid și-i trec pragul. Am speranța că vă va face plăcere să citiți despre experiențele și trăirile unor persoane cu care împărtășim aceeași pasiune. Rubrica rămâne deschisă, nu vă sfiiți să trimiteți ceea ce aveți de spus, m-aș bucura nespus să ajungem la sute de mărturisiri cu privire la dragostea pentru o limbă. Ordinea de prezentare este aleatorie; ea e Oli și ne spune următoarele:

”De la o fascinație pentru culorile Indiei, pentru diversitatea din tradiții, am ajuns într-o zi acum vreo 4 ani să caut cum arată alfabetul, scriptul (îi zice devanagari). Mi-a plăcut felul în care e structurat în funcție de cum sunt pronunțate consoanele, mi-a plăcut că e o limbă fonetică.. și, nu știu exact când, tot căutând cuvinte, fascinația mea pentru India s-a transformat în principal într-o obsesie pentru limbă. După ce am găsit-o pe Hilda, după primul telefon cu ea în care mi-a spus că da, are timp să merg la ea o dată pe săptămână să mă învețe mai multe, am fost euforică. În vacanța în India, mai mult decât orice, mi-a plăcut să văd scriptul și să aud peste tot în jur limba vorbită.

Îmi plac toate particularitățile limbii: consoanele aspirate; cum vocalele arată altfel separat față de cum sunt după o consoană, că sunt vocale scurte și lungi (pe care încă mă chinui să le recunosc în limba vorbită), ligaturile între consoane, că r e special, simplitatea gramaticii, complexitatea vocabularului. Că poți să spui pentru un singur lucru în foarte multe feluri, că uneori pot recunoaște că un sinonim e de proveniență sanscrită sau persană după detalii ca faptul că în sanscrită nu existau z,q,f; că cele din sanskrită au parcă mai multe ligaturi cu y, că au niște n-uri și un ș care nu există în cuvintele din perso-arabă. Că există 2 forme de politețe pentru tu dar și că uneori folosesc hum (noi) în loc de main (eu). Că mă frustrează (îmi place că mă frustrează, asta zic, da?) transliterarea în alfabetul latin. Că ‘ai’ ăla din main (eu) de exemplu e doar transliterarea pentru e lung (în scris e ऐ (e lung) și se citește ca un e mai lung în Hindi, poate doar cu un piiiic de nuanță de ai). Că pentru persoana a 3-a singular și plural există doar echivalent pentru fix “this/that/these/those” fără masculin/feminin (fără el/ea). Că VERBUL se acordă în gen. ‘Eu merg’ e diferit dacă eu sunt fată sau băiat. Că kal e și mâine și ieri și te prinzi ce e după timpul verbului. Că “hi” e tradus mereu de indieni only deși nu doar only. Main hi hoon e mai mult cred “sunt chiar eu” decât “it is me only” dar sigur ei ar zice mai des a doua variantă. Îmi place că pot să înțeleg de ce uneori stâlcesc engleza. O dată că ei o scriu des (și în ziare, tv) cu devanagari, fonetic și atunci pierd din nuanța pronunției în engleză. De exemplu pe pagina http://www.bbc.com/hindi există un buton sus unde scrie साइन इन करें (saain in kare – kare e “to do” persoana a 2-a plural în hindi iar “saain in” e de fapt sign in). Și apoi folosesc doar anumite t-uri și d-uri (cu limba întoarsă în cerul gurii) pentru scrisul fonetic al cuvintelor din engleză deși au în script și t-uri și d-uri dentale (cu limba atingând dinții). Îmi place cât de des folosesc gerunziul și fascinație e puțin spus pentru faptul că au niște triplete de verbe diferite prin 1 sau 2 litere și ca semnificație prin cine/asupra cui face acțiunea. Exemplu: padhna, padhaana, padhvaana = a învăța, a preda(a învăța pe alții), a pune pe cineva să învețe (nu predau eu). Sau samajhna, samjhaana, mm.. ok fine, aici cred ca nu prea e folosit samajhvaana, dar samajhna e a înțelege și samjhaana a explica (a face pe altcineva să înțeleagă). Sunt multe verbe așa.

Mai pot să mai spun dar trebuia să ma opresc la 20 de linii care au trecut de mult.. But hey, I’m obsessed yo, forgive!”

Oli, nu încetezi să mă uimești cât de multe ai învățat numai de când te știu eu. Mulțumim că ai contribuit și contribui la promovarea limbii hindi și mă bucur enorm că te cunosc.

Și în caz că nu ați lecturat aventurile lui Oli în India, găsiți poveștile ei aici: partea I, partea II.

anatomy_of_hindi_font-01

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: