Ușa secretă – ep. 1: Diana-Maria, despre limba hindi


PRECIZARE: La începutul lunii octombrie, anunțam dorința mea de a strânge păreri de la voi, cititorii, cu privire la limba hindi și India în general – cum vi se pare limba asta, dacă ați învățat-o, dacă v-ar place să o știți, orice altceva ce vă trece prin minte. Iată, azi, am să postez primul mesaj dintr-o serie. Am numit rubrica ”ușa secretă” fiindcă o limbă străină este o poartă către un alt univers pe care mulți o văd, puțini o deschid și-i trec pragul. Am speranța că vă va face plăcere să citiți despre experiențele și trăirile unor persoane cu care împărtășim aceeași pasiune. Rubrica rămâne deschisă, nu vă sfiiți să trimiteți ceea ce aveți de spus, m-aș bucura nespus să ajungem la sute de mărturisiri cu privire la dragostea pentru o limbă. Ordinea de prezentare este aleatorie; să vedem așadar ce ne spune Diana:

            ”Mă numesc Diana-Maria Blanaru, am 23 de ani și locuiesc în orașul Iași. Nu am vreo tangență cu domeniul Literelor, eu de altfel fiind absolventă a Facultății de Istorie și actualmente masterandă la aceeași facultate, în anul II, masterul fiind intitulat „Patrimoniu și turism cultural”.

            Vorbind despre limba hindi, nu am avut ocazia să o studiez cu un profesor avizat, însă de la vârsta de 11 – 12 ani încerc, pe cât posibil, să fiu autodidact. Nu știu de unde această dorință mistuitoare în interiorul meu, însă îmi doresc foarte mult să ajung s-o stăpânesc cât de bine se poate pentru a putea să port discuții cu prietenii mei indieni, tind să cred că așa aș putea să fiu mai aproape de sufletul lor și consider că adevărata semnificație și profunzime a limbii poate fi înțeleasă doar stăpânind-o. Un alt motiv care m-a determinat să merg în această direcție este dorința mea de a înțelege semnificația versurilor melodiilor care îmi fac sufletul să sângereze uneori, care-mi fac sufletul să emane iubire prin toți porii, pentru că doar cunoscând această limbă poți înțelege cu adevărat trăirile din spatele cuvintelor, emoțiile ascunse în ele. Sunt sigură că o traducere într-o oricare altă limbă, poate mai familiară nouă, nu ar reda probabil în totalitate profunzimea și sensibilitatea unor nume precum „Nayantara”, „Anarkali” sau a unor cuvinte precum „saiyaan”, „ragini” (mai ales cu sens romantic).

            Vreau să închei prin a preciza că limba hindi mi se pare a fi o limbă foarte melodioasă, cu nuanțe romantice, probabil de aici și potrivirea perfectă cu melodiile acelea superbe, o limbă care merită a fi studiată, de ce nu, și din rațiuni egoiste, pentru că originile noastre sunt indo-europene (așa explicându-se prezența cuvintelor „harbuz”, „dușman” în cadrul ambelor limbi).”

Diana, eu îți mulțumesc tare mult pentru că ai rupt o bucățică din timpul tău să-mi trimiți acest pasaj; mi-a făcut o mare plăcere să-l citesc și am simțit pasiunea ta pentru India și hindi în fiece cuvânt așternut. Îți doresc să ți se îndeplinească toate năzuințele!

anatomy_of_hindi_font-01

5 Comments (+add yours?)

  1. petru
    Nov 08, 2016 @ 12:42:15

    …in alta ordine de idei,fiind o limba indo europeana majoritatea cuvinteleor in cele doua limbi sunt inrudite…ar conta cele care au aceeasi forma,integral sau foarte aproape de integral, multumesc…dau si eu un exemplu …mahala!

    Reply

    • Hedwig Silver
      Nov 09, 2016 @ 07:16:34

      tocmai, că majoritatea cuvintelor se păstrează identic sau cu mici modificări pt că au circulat dintr-o limbă în alta; cât despre mahala, deși nu știu sigur dacă-l avem din turcește sau ce înseamnă exact în turcă, dar pot confirma că provine din arabă și înseamnă palat sau clădire impunătoare; aici a avut loc un proces semantic de peiorizare a termenului, din ceva pozitiv, a ajuns cu sens peiorativ

      Reply

  2. petru
    Nov 08, 2016 @ 12:38:48

    bravo, foarte frumoasa ideea!! multumesc!

    Reply

  3. Albinuţa Magică
    Nov 06, 2016 @ 13:15:55

    Foarte interesant acest subiet. De “dusman” stiam si eu ca se gaseste si in limba hindi (alt accent, alta pronuntie). De harbuz nu stiam… Ce e drept, nu m-am gandit niciodata sa citesc despre etimologia acestui cuvant. Pare a veni din limba turca. Ciudat este ca la dobrogeni nu prea l-am auzit. “Harbuz” stiam ca este un regionalism din zona Moldovei.
    Multumesc mult pentru aceasta lectura amandurora!

    Reply

    • Hedwig Silver
      Nov 06, 2016 @ 14:26:31

      sunt destul de multe cuvinte comune; unele s-au păstrat aproape identice în timp, altele au suferit modificări; atât hindi, cât și turca își trag seva din persană sau arabă la acest capitol, iar noi avem cuvintele din turcă; un alt exemplu ar fi huzur (în hindi e cu totul alt sens, e mai mult folosit ca mijloc de adresare către nobili, regi; în turcă înseamnă liniște, iar în românește păstrează o parte din înțelesul turcesc); un alt exemplu cunoscut este musafir (accentul diferă puțin), din câte știu luat din persană; în hindi e cu sensul de călător, la noi a devenit, așa cum știm, oaspete (de aici și ideea că e cineva care vine în vizită, dar nu stă mult)… poate ar trebui să fac un material pe tema asta o dată😀 și cu plăcere, ne bucurăm că există cititori😀

      Reply

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: