Filmul momentului: BAJIRAO MASTANI (2015)


recenzia nr. 103

PRECIZARE: acest material conține opiniile subiective ale autorului. A nu fi luate drept literă de lege. A se trata cu deschidere.

bajirao-mastani-12a

Aceasta va fi mai puțin o recenzie și mai mult o incursiune în istoria Indiei și în scenele importante pentru desfășurarea acțiunii. Voi preciza de la început că filmul se bazează pe un roman, deci nu reflectă cu acuratețe adevărul istoric. Despre film nu am foarte multe de comentat și-l pot rezuma în următoarea frază: o poveste de dragoste pe fundalul unei epoci brăzdate de războaie, unde dragostea autentică pălește înaintea tradiției și etichetei vremurilor respective. La final, puteți găsi un foarte scurt dicționar care vă va ajuta să înțelegeți tabere care se confruntă în peliculă.

Înainte de a intra în detalii istorice, trebuie știut că la capitolul grandoare, filmul punctează pe toate planurile – de la decor, costume, la muzică și distribuție, e un deliciu. În ultima parte voi puncta acele lucruri care mi-au displăcut într-atât încât să-mi taie din elanul de a declara că pelicula este o capodoperă.

Să începem așadar prin a cunoaște actorii de pe scena politică a începutului de secol 18 și personajele noastre principale:

BAJIRAO I – (1700-1740) – interpretat de Ranveer Singh – îndeplinea funcția de peshwa (vezi dicționar subsol) sub conducerea lui chhatrapati (vezi dicționar subsol) Shahu (1720-1740). A fost numit în funcție la o vârstă fragedă, 20 de ani, datorită înțelepciunii (vezi scena arcului și penei de păun) și calităților sale de luptător și strateg. Este soțul lui Kashibai și, mai apoi, a lui Mastani și devine tată de băieți, Raghunathrao și Shamsher Bahadur.

MASTANI – (d. 1740) – interpretată de Deepika Padukone – era fiica regelui din Bundelkhand, Chhatrasal (1649-1731) și a soției sale musulmane, Ruhaani Begum. Există numeroase legende cu privire la Mastani, istoria fiind neclară în ceea ce o privește: unele surse insistă că ar fi fost ilegitimă, altele nu pomenesc de așa ceva. Este de asemenea cea de-a doua soție a lui Bajirao I și mama lui Shamsher Bahadur. Nici aici sursele nu se pot pune de acord, unele afirmând că avea doar statutul de concubină, însă varianta ce a câștigat mai multă popularitate și are probabil dovezi mai puternice în spate este cea în care cei doi s-au căsătorit conform legii. Sursele ne mai spun și că Mastani era o luptătoare la fel de desăvârșită pe cât de talentată era la dans. Crescuse în preajma unui tată care a apreciat arta în general și literatura în special. Având mamă musulmană, ea a urmat preceptele islamului, motiv pentru care rudele lui Bajirao nu a aveau la suflet.

Rolul celorlalte personaje îl veți descoperi voi, urmărind filmul.

Locul desfășurării acțiunii pivotează între tabăra Maratha (vezi dicționar subsol), cu sediul la Pune și Bundelkhand (vezi termenul rajput, dicționar subsol) și teritoriile învecinate, în Uttar Pradesh și Madhya Pradesh-ul de azi.

bundelkhandmaratha

Bundelkhand (stânga) și capitala imperiului Maratha la Pune (dreapta)

Făcând abstracție de luptele mai mult sau mai puțin sângeroase, filmul este un omagiu adus iubirii, mai ales celei care rezistă în ciuda tuturor obstacolelor și dușmanilor. Nimic nu poate explica mai frumos sau mai complet dragostea ce izvorăște din adâncul sufletului și e caracterizată de puritate și sinceritate, decât următorul citat: „patni Radha bhi to nahin thi, par naam to Krishna ke saath unhin ka liya jaata hai./Vah to bhagwaan hai./Aur ishq ibaadat; aur ibaadat ke liye ijaazat ki zaroorat nahin hai.” (Nici Radha nu era soție, însă alături de Krishna, numele ei este cel rostit./Dar el este Dumnezeu./Iar dragostea, adorare; ori pentru adorare nu e nevoie de permisiune.) – vezi scena discuției dintre Mastani și părinții ei.

Mi-a plăcut extrem de mult interacțiunea dintre cele două soții care se petrece la un nivel subtil, delicat, fără țipete și scene de gelozie demne de știrile de la 5 sau emisiuni de cancan (vezi scena de la numirea pruncului lui Kashibai, scena primirii lui Bajirao și Mastani de către Kashi, întâlnirea celor două și dăruirea saree-ului). Deși rivale, ambele au o prestanță și o demnitate din care femeile din ziua de azi au ce învăța.

Personalitatea puternică a lui Bajirao este bine evidențiată pe parcursul întregii acțiuni, una din scenele mele preferate fiind cea a întâlnirii cu nizam-ul (vezi dicționar subsol).

Trebuie să vă mărturisesc că finalul, pe cât e de grăitor și impresionant, pe atât este de romanțat. Sâmburele de adevăr nu a dispărut cu desăvârșire, însă controlul a fost preluat de licența artistică. Replicile sunt foarte bine scrise și poartă o greutate și o seriozitate demne pentru epoca pe care o reprezintă.

Iată-ne ajunși la câteva din scenele de o importanță semnificativă pentru linia narativă:

Vasul cu cenușă: scena surprinde mesajul prevestitor a unie din prietenele lui Kashi, care pune la picioarele acesteia rămășițele soțului ucis, bănuit de spionaj și trădare; vorbele ei au un ecou peste arcul timpului – tot astfel vei tânji după dragostea soțului tău precum tânjesc eu după prezența soțului meu.

Pumnalul: curând după scena în care Bajirao îi dăruiește pumnalul său lui Mastani, aflăm că în zona din care provine Mastani acest gest este echivalentul căsătoriei. De aici pornște o serie de evenimente care prevestesc destinul deloc fericit a lui Mastani – ajunsă la curtea lui Bajirao, nu este primită deloc călduros de mama acestuia, care la vederea pumnalului se hotărăște că singura relație pe care o va putea întreține Mastani la curte va fi cea de dansatoare regală.

Ceremonia numelui: are loc cu fast ceremonia numelui copilului lui Kashi, la care își face apariția și Mastani; luată imediat în colimator de rude, discursul său este marcat de o aspră critică la adresa discriminării religioase – ”… kesariya ke rang ke kapde le aati; saughat mein yah hare rang ka vish laane ki kya zaroorat thi?/ Yah sach hai ki har dharm ne ek rang ko chun liya hai, par rang ko to koi dharm nahin hota; haan, kabhi-kabhi insaan ka mann kaalaa zaroor ho jaata hai jo use rang mein bhi dharm dikhaai deta hai.” – continuarea monologului este și mai pertinentă, însă pentru asta trebuie să vedeți filmul.

Așa cum menționasem în incipit, am să enumăr lucrurile care m-au împiedicat să declar filmul o capodoperă în lista mea.

Principalul motiv îl reprezintă limbajul folosit în film. Lipsa consecvenței în delimitarea vocabularului m-a iritat suficient de mult încât să nu mai știu cine cu cine votează. Din experiența mea lingvistică, este aproape imposibil ca cei din Bundelkhand să jongleze între o hindi sanscritizată și una urduizată de la o scenă la alta, la fel cum mi se pare prea puțin probabil ca Bajirao și curtea sa să fie vorbitoare de urdu. În Bundelkhand, locul de baștină a lui Mastani, se vorbește bundeli – un dialect al limbii hindi. Judecând după faptul că rajpuții din zonă erau hinduși, nu văd logica în a-l pune pe Chhatrasal să vorbească urdu – poate doar pentru a comunica cu soția musulmană. Revin la experiența lingvistică și afirm cu încredere că cineva crescut într-un mediu puternic urduizat nu va renunța cu una cu două la limbaj, cum nici cineva crescut cu o hindi puternic sanscritizată nu va depune armele ușor. În privința lui Bajirao, mă îndoiesc că în limbajul lui nu se simțea marathi, lucru ce în film mi s-a părut minimalizat. Dacă bine rețin, toatea ceste ținuturi erau sau fuseseră cândva sub influență mogulă, însă puterea acestora scăzuse suficient cât să nu mai fie controlată limba la sânge. Cred că era necesară o mai mare atenție în această privință.

Deși foarte plăcut impresionată de muzică, mă îndoiesc că acum vreo 300 de ani se țopăia ca în Pinga sau se țipa ca în Malhari – cântece de altfel extraordinare, atât ca și energie și ritm, cât și ca și coregrafie.

Toate cântecele mi-au lăsat o impresie fantastică, ceea ce le face greu de uitat. Coregrafiile sunt gândite excelent (chiar de nu sunt adaptate perioadei istorice), preferata mea fiind Mohe Rang Do Laal – subtil, elegant, pătrunzător.

După toate poveștile pe care vi le-am îndrugat și după ce că ați rezistat să citiți atâta material, vă veți întreba ”bun, și până la urmă merită să văd filmul?” Fără îndoială, așa cum mereu îndemn spectatorul să se convingă pe propria piele, DA. Pentru actori, pentru poveste, pentru grandoare, pentru muzică și caravana de sentimente ce vă vor însoți pe parcursul călătoriei cinematografice.

bajiraomastani

Mic dicționar

Maratha – castă din Maharashtra formată din iscusiți războinici și propovăduitori ai hinduismului.

Rajput – regi care împânzeau India odinioară; mai bine de jumătate din țară, nordul, era stăpânit de aceștia; în prezent, au rămas doar cu numele și cu o parte din averea de altă dată.

Peshwa – prim-ministru în imperiul Maratha; subordonat lui chhatrapati.

Chhatrapati – denumirea pentru rege în imperiul Maratha.

Nizam – conducătorul anumitor teritorii din centrul Indiei, supus mogulilor.

PS: găsiți pe blog versurile traduse pentru: Deewani Mastani, Aayat și Mohe Rang Do Laal.

4 Comments (+add yours?)

  1. iuly
    Jun 14, 2016 @ 17:20:33

    Asteptam filmul asta cu sufletul la gura inca de cand a fost anuntat si nu m-a dezamagit cu absolut nimic. Muzica e sublima, “Mohe Rang Do Laal”, “Deewani Mastani”, “Pinga” si “Aayat” fiind printre preferatele mele. Actorii au jucat nemaipomenit insa surpriza cea mai mare a venit din partea Priankai Chopra. De decoruri si peisaje nu mai zic. Pur si simplu iti taie rasuflarea.
    Am auzit multe controverse legate de faptul ca filmul nu respecta in totalitate adevarul istoric, insa eu l-am luat ca un film artistic si nu ca un documentar si m-am bucurat nespus de el.
    Felicitari pentru ideea de a explica diferiti termeni si evenimente istorice! Foarte interesant.🙂

    Reply

  2. Smilla
    Feb 17, 2016 @ 02:51:45

    Foarte interesant. Am sa merg sa il vad in cunostinta de cauza. Multumesc pentru recenzie.

    Reply

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: