Filmul săptămânii: YATRA (2006)


valabil pentru săptămâna 69: 23-29 martie 2015

yatra

E un film artistic, ușor diferit de filmele cu buget imens, publicitate cât China și actori mari, plus lipsă de logică în poveste. Pe cât e de ciudat, pe atât e de profund pe alocuri. Nana Patekar a fost deosebit în rolul personajului principal. Stilul este de asemenea ieșit din comun, filmul fiind o împletire între realitate, amintiri și ficțiune cu un sâmbure de adevăr. Exact asta mi-a plăcut foarte mult: împletirea dintre literatură și viața scriitorului. Povestea îl prezintă pe Dashrath Joglekar, un cunoscut scriitor care va avea parte de aventura vieții lui fiindcă se lasă atras de mrejele trecutului după o întâlnire în care rememorează firul acțiunii cărții sale de mare succes, Janaza. Îmi place din nou simbolismul pe care l-am văzut printre rânduri: janaza se referă la moarte, la rituri funerare și în film vedem cum un cerc lăsat deschis se va închide și va face trimitere la titlul cărții, titlu care nu a fost ales deloc întâmplător.

Merită văzut filmul și doar pentru discursul lui Dashrath în cadrul ceremoniei de premiere. ”Lumea trece printr-o perioadă neagră. Și sunt fericit să spun că noi suntem responsabilii pentru aceasta. În această lume avidă după avere, sufletul fiecăruia este însetat. Cât de bine e când vedem că suntem cu toții prinși în ghearele pieței. O piață care a transformat dragostea într-o afacere. Omul nu reprezintă nimic aici, nici loialitatea sau prietenia nu valorează nimic. Și nu mi-e deloc rușine s-o spun deoarece tot noi suntem răspunzători pentru toate acestea. Suntem pierduți într-un vis ciudat în speranța venirii unui nou secol în care moartea e mai ieftină decât viața. Ce bine ne pare că a noastră cultură înapoiată, tradiție, sentimente nu valorează nimic. Ce grozavi suntem noi, oamenii, care am creat obiectele propriei distrugeri cu propriile mâini. Și ne bucurăm văzând exemple ale acestei distrugeri. O spun cu mândrie că lăsăm drept moștenire următoarei generații o societate goală, vidă unde nu există respect, iubire; unde armele sunt agățate în gât pe post de ghirlandă de flori, unde copiii nu văd altceva decât moarte în jocurile video – ce efect extraordinar vor avea asupra sufletului lor inocent. Urând toate cele bune unei astfel de viitoare generații, îmi iau la revedere de la dvs.” (nu m-am putut abține, e prea bine spus)

Cam în acest ton e și restul filmului, pe lângă nuanța ușor suprarealistă. Vezi descoperi surprinși cum se încheie cercul în cazul lui Dashrath și cum ideile pe care le exprimă de-a lungul filmului sunt contemporane. Sper să vă facă plăcere să-l urmăriți.

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: