Pooja sau complexul ritual de rugăciune hindus – partea I

PRECIZARE: este posibil ca în această serie de articole să apară termeni de origine tamil; nu sunt răspunzătoare pentru corectitudinea acestora; i-am preluat ca atare. Sursa se găsește la subsol.

Puja – O esențială parte a venerației hinduse

Panteonul hindus se bazează pe multele și variatele rituri și ritualuri care diferă major printre indivizi, caste, comunități, sate și regiuni. Ce face ritualurile hinduse atât de speciale este faptul că religia oferă multe caracteristici similare și face posibilă conexiunea hindușilor din toată lumea, în mod miraculos unindu-i.

Printre cele mai notabile caracteristici este demarcația clară pe care hinduismul o face între puritate și impuritate. Religia presupune faptul că orice adept are în el un anume grad de ”poluare” sau imperfecțiune care poate fi eliminată sau, cel puțin, micșorată prin practicarea constantă a acestor rituri și ritualuri. Evitarea impurității în gând, vorbă și faptă, astfel purificarea sinelui cu apă sfințită este una din trăsăturile de bază ale ritualurilor hinduse. În cultura hindusă, cei care reușesc să evite tentațiile și să urmeze calea cea bună sunt cei care se vor bucura de respect în societate.

O altă trăsătură notabilă a acestei religii este credința pe care o au oamenii în puterea sacrificiului și ritualurile vedice. Aceste sacrificii includ pregătirea unui loc sacru pentru desfășurarea ritualului, recitarea de texte vedice sau mantre și oferirea de lucruri focului sacru, sau ”ahuti”. Un alt concept este acela de câștigare a ”punya” sau o karmă bună prin acte de caritate sau fapte bune care, cred hindușii, va reduce probabilitatea reîncarnării și îi va duce într-o lume mai bună după moarte.

Actul de rugăciune hindus

Hindușii vizitează temple pentru a-și desfășura actele de rugăciune, însâ cei mai mulți consideră că acasă este cel mai bun loc pentru aceste ritualuri, în fiecare zi. Religia conține o varietate de ritualuri pe care oricine le poate desfășura zilnic, în special la răsăritul soarelui și la apus. Evident, familiile ortodoxe pot face aceste ritualuri și mai des.

În majoritatea familiilor, în special în cele din sudul Indiei, femeile din casă se trezesc înainte de răsărit, fac o baie, apoi desenează simboluri de bun augur pe podea, în pragul casei, folosind cretă sau făină de orez. Aceste simboluri poartă denumirea de ”kolam”. În nordul Indiei, ele folosesc culori pentru aceste desene geometrice pe care le denumesc ”rangoli”. Urmează procesul de venerare al zeului instalat în altarul familiei. Ritualul implică o rugăciune detaliată: aprinderea candelei, primirea ”aarti” (sau luminii), oferirea mâncării zeului din imagine, recitarea versurilor sacre și cântatul cântecelor devoționale.

Hindușii foarte tradiționaliști recită din Rig Veda Gayatri Mantra, rugându-se soarelui atât la răsărit, cât și la apus. În zonele rurale, poți vedea adesea un număr mare de oameni, mai ales femei, care se adună pentru rugăciune/discursuri, recitând imnuri sau cântând în cinstea zeităților preferate. Bărbații hinduși varsă puțină apă în timpul băii zilnice în memoria strămoșilor lor având credința că aceștia îi binecuvântează și protejează pe ei și familiile lor de toate relele.

La mese, sunt familii care păstrează o mică porție de mâncare pentru săraci. De asemenea, mulți hrănesc păsări, în special ciori, care sunt văzute ca reîncarnări ale strămoșilor întorși să-i viziteze. Aceste gesturi sunt considerate drept karma bună care îi va proteja pe adepți și familiile lor.

Doctrina de bază în hinduism este ”bhakti” sau devoțiunea față de zei. Există o mulțime de grupuri în comunitățile hinduse și chiar în cadrul unei singure regiuni. Aceste grupuri pot crede într-un singur zeu specific. Oricum, hindușii au o varitate de zeități la care se închină și mulți hinduși aleg să aibă un zeu personal, denumit ”ishta devata”, care poate să nu se conformeze punctului de vedere al grupului de care apațin. Iată de ce, majoritatea hindușilor sunt ”politeiști”, închinându-se la mai mulți zei.

Cel mai important aspect al venerației hinduse – Puja

Cel mai important aspect al venerației hinduse este puja (altfel scris “pooja”), care consistă într-o varietate de ritualuri și rugăciuni desfășurate conform puja vidhi (protocolul de venerație stabilit prin scripturi). Venerația poate lua forma unei persoane sau a unui simbol reprezentând prezența divinității.

Semnificația specială a hinduismului este aceea că include venerarea celor 5 Panchamahabhutas sau cele 5 elemente naturale: focul, apa, pământul, aerul și eterul. Luate împreună, Panchamahabhutas constitue lumea fizică și se regăsesc și în noi toți, în microcosmosul nostru. Fiecare dintre aceste Mahabhutas corespund și celor 5 Indriyas (simțuri).

În timp ce unii hinduși desfășoară aceste rugăciuni zilnic acasă, sunt alții care desfășoară ceremonii mai elaborate în temple sau spații închiriate, cu ajutorul preoților de familie care sunt competenți în desfășurarea acestor proceduri detaliate. Preoții sunt considerați reprezentanți ai divinității și li se dau ofrande ca și cadouri la sfârșitul ritualurilor. Participanții la ritualuri primesc, de asemenea, cadouri și prasad (ofrandă sub formă de mâncare).

Hindușii desfășoară ritualurile de rugăciune cu multiple ocazii, cum ar fi pentru femeia însărcinată în timpul celei de a 4-a și a 7-a lună de sarcină, la nașterea unui copil, în copilărie, upanayanam (ceremonia firului sacru), la căsătorie, moarte, funeralii și în ziua a 13-a după moarte, care semnifică eliberarea sufletului celui deceda și ocazia de a-și lua rămas bun de la acesta de către familie. Multe familii oficiază anual shraddha, un ritual pentru pacea și fericirea sufletului plecat dintre cei vii.

Semnificația cuvântului “Puja”

Există multe explicații ale cuvântului “puja”. Una dintre ele spune că cuvântul “puja” derivă din sanskrită, ‘p’ fiind de la ‘paapa’ sau păcat și ‘j’ de la ‘janma’ sau naștere. Unii cred că termenul derivă din cuvântul dravidian “pu-chey” care înseamnă ”a oferi flori”. Altă versiune spune că are legătură cu termenul “pusu” care înseamnă a unge cu vermillion sau pastă de santal.

Puja servește drept substitut pentru homa (ritual de sacrificiu prin foc), bali (ritual de sacrificiu animal) și alte rituri vedice pe care femeile și comunitatea shudra (cea mai inferioară castă) nu le puteau oficia. Odată cu apariția culturilor buddhiste și jaine care predicau ahimsa (non-violența), sacrificiile animale au fost încheiate și iconografia religioasă, simbolismul, venerarea idolilor și puja le-au luat locul. Puja a fost recunoscută ca fiind calea religioasă pentru toți hindușii indiferent de castă și sex și a devenit astfel opțiunea universală de rugăciune pentru toată lumea.

În prezent, puja include toate formele de ritualuri de venerație, spectrul său larg incluzând ofrande zilnice de flori, fructe, frunze, mâncare și apă zeilor, desfășurarea de ceremonii complicate în temple, chiar oferirea de pui și capre sacrificate în unele temple dedicate lui Kali, Durga sau altor zei.

În general, hindușii percep puja ca o modalitate simplă pentru oamenii simpli de a relaționa cu divinitatea, deci poate fi oficiată referitor la orice lucru care simbolizează divinitatea, cum ar fi o vacă ori un copac. Puja ia diverse forme cum ar fi: darshan (simpla privire a imaginii zeității), arpan (oferirea de flori, fructe, etc zeității), smaran (contemplația), shravan (ascultarea de povestiri sau imnuri în cinstea zeității) și bhajan (intonarea de cântece dedicate zeității). Rugăciunea poate fi silențioasă sau acompaniată de incantații, în mod individual sau în grup. Scopul este acela de a crea un strat de forțe spirituale de protecție în jurul nostru care să ne apere de forțele negative și de rău, astfel dând naștere unui mediu plin de fericire și liniște.

Bibliografie: The Puja – A Quintessential Part Of Hindu Worship de Priya Vishwanathan, profesor și dansator de bharatanatyam, cântăreț la veena (http://www.dollsofindia.com/library/hindu_puja/)

Vă las și un documentar care cred că se potrivește (eu nu am apucat să-l văd); sper să vă placă: