Învățarea limbii HINDI cu sau fără profesor?


Atunci când am început să cochetez cu ideea de a învăța mai multe despre hindi, am luat-o, ca orice om normal, de la 0. Am căutat alfabetul și am încercat să descifrez misterele primului alfabet complet diferit față de limba mea maternă. Entuziasmul meu nestăvilit nu a fost suficient cât să mă aducă într-o poziție în care să pot spune ”da, acum mă descurc cu alfabetul hindi”. În privința alegerii cu care poate vă confruntați tot cei care doriți să aprofundați limba hindi, a vă decide între studiul individual și cel sub îndrumarea unui profesor stă sub semnul următoarelor criterii, după părerea mea:

  1. VÂRSTA:

Am să încep cu cei mai tineri: nu consider potrivit pentru cineva sub 18 ani să se apuce de studiul unei limbi orientale la modul foarte serios. Desigur, poate apela la informații generale, poate chiar la învățarea alfabetului, dar cred că e bine să se oprească aici. Am să vă explic și de ce susțin asta: în primul rând, o bună cunoaștere a limbii române este necesară înainte de studierea oricărei limbi străine. În al doilea rând, o bună cunoaștere a limbii engleze este de asemenea bine venită deoarece multe dintre paralelele care se trasează în studiul unei limbi se fac între limba țintă și o limbă de circulație internațională, mai ales atunci când nu există corespondent pentru a fi oferit drept comparație în limba maternă a studentului. După 16-18 ani, se formează acele procese intelectuale care ajută și sunt baza în studiul unei limbi, cu precădere atunci când trebuie făcute comparații, paralele sau abstractizări.

În cazul celor mai în vârstă (peste 50 ani), să nu vă fie teamă să vă apucați de învățarea unei limbi străine. Studii recente demonstrează faptul că buna stăpânire a unei limbi străine menține tonusul creierului și ține active toate procesele acestuia, ajutându-l să se păstreze tânăr. De asemenea, o limbă străină este foarte utilă în prevenirea problemelor de memorie deoarece vorbitorul trebuie să fie capabil să rețină cuvinte, expresii, fraze, reguli pentru a putea folosi cu succes informația primită și pentru a se descurca în viața reală.

Astfel că cei tineri pot avea mai multă nevoie de îndrumare decât cei mai în vârstă (să zicem peste 25 ani) deoarece ei nu au trecut încă prin mediul universitar și nu sunt obișnuiți cu informația standardizată și predată într-un mod abstract.

  1. EXPERIENȚA SAU LIPSA EI ÎN STUDIUL UNEI LIMBI STRĂINE

Am constatat pe propria piele: cu cât știi mai multe limbi, cu atât îți este mai ușor să te obișnuiești cu o alta. Conexiunile se fac mai repede, comparațiile de asemenea, paralelele nu ezită nici ele să apară, iar progresul poate fi observat mai ușor și intervine mai rapid. Mai ales la nivelul vocabularului, dacă studiați limbi din aceeași ramură (ex. limbi germanice, romanice, slave), lărgirea masei vocabularului este mult mai rapidă și constantă decât dacă alegeți limbi din ramuri/familii diferite (ex. una germanică și una slavă sau una romanică și alta germanică). Asta s-a întâmplat în cazul meu, atunci când am studiat puțină persană. De fiecare dată când întâlneam un cuvânt prezent și în hindi, mi se umplea inima de bucurie și îmi venea să exclam ”evrika” în mijlocul cursului. În mintea mea se contruiau tot felul de legături, de sinonime, de comparații de scriere (”uite, ăsta în persană se scrie cu ”h” mut la sfârșit, în hindi se scrie cu ”a” lung”).

Știu că există studii de specialitate care susțin că, într-adevăr, cei care au mai studiat limbi străine se descurcă mai bine când vine vorba despre învățarea alteia noi. Posibile cauze ar putea fi: obișnuirea cu tipul de raționamente care apar în studiul limbilor, expunerea la un mediu în care se vorbește o altă limbă, timpul alocat exercițiului (fie oral, fie scris) etc. Aș adăuga că în cazul acelora care stăpânesc decent mai multe limbi străine intervin alte probleme: dificultatea trecerii de la o limbă la alta, oboseala care survine în urma acestui proces de salt de la o limbă la alta, problemele aduse de lipsa echivalentelor culturale, imposibilitatea de traducere ale unor expresii sau locuțiuni, nemulțumirea care apare în cazul unei traduceri imperfecte (nu există traducere perfectă oricum, însă mă refer la acea traducere care i se pare persoanei în cauză nesatisfăcătoare) etc.

De cele mai multe ori, cunoscătorii a mai multor limbi străine se descurcă și fără îndrumare formală fiindcă sunt capabili de asocieri care îi ajută să-și explice singuri eventuale nelămuriri care apar de-a lungul procesului de învățare.

Dacă nu ați mai studiat niciodată o limbă străină (ceea ce mi se pare destul de greu de imaginat), nu vă sfătuiesc să începeți cu hindi. O bună variantă ar fi engleza, fiind accesibilă și ca gramatică, vocabular, dar mai ales ca și circulație și posibilitatea de a vă expune la ea. Astfel, veți avea un sistem de referință la care să vă raportați, diferit de limba română, și veți putea observa mai ușor diferențele dintre cele două sfere.

  1. SCOPUL PENTRU CARE DORIȚI SĂ ȘTIȚI LIMBA

Diferă magistral de la persoană la persoană pentru ce anume va folosi informația acumulată prin studiu. Unii vor să poată înțelege un film cap-coadă fără subtitrare, alții vor să vorbească cu iubiții/iubitele din India pe net, unii vor să citească literatură în original, alții vor să compare limbi etc.

În funcție de acest scop (sau scopuri), veți putea să vă decideți asupra uneia dintre variante.

AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE STUDIULUI INDIVIDUAL

Avantaje

– libertatea alegerii informației

– impunerea propriului ritm de studiu

– posibilitatea de a lua pauze mai lungi între perioadele de studiu

– explorarea a numeroase surse/materiale de studiu

Dezavantaje

– nelămuriri pentru care nu poate găsi răspuns singur

– lipsa unei surse de verificare

– nesiguranța în alegerea materialelor

– stagnarea în progres

AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE STUDIULUI SUB ÎNDRUMAREA UNUI PROFESOR

Avantaje

– informație clar structurată

– probabilitate redusă de erori

– surse/materiale de calitate, de încredere

– adaptarea la nevoile studentului

Dezavantaje

– ritm mai alert și susținut de studiu

– timp insuficient pentru asimilarea informației

– unilateralitatea predării

– incapacitatea de adaptare la natura și cantitatea informației.

Alegerea vă aparține!

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: