Magia care dă naștere unui film!


ATENȚIE: Cei care urăsc filmele indiene, India și cred că în India „e țigani, sărăcie, prostie” sunt rugați să nu citească articolul pentru sănătatea lor mentală, fizică și emoțională. Le mulțumesc!

Recent, am avut ocazia să intru în culisele creării exemplarelor din filmul Jab Tak Hai Jaan pentru cinematografele românești. Pentru asta, trebuie să mulțumesc BML Movie Entertainment și să îi felicit pentru toate succesele pe care le-au înregistrat! La cât mai multe!

Departe de mine gândul că aveam să descopăr niște lucruri fascinante și în același timp să realizez câtă muncă e în spatele unei bucăți de plastic colorat când am plecat de acasă. A fost o excelentă ocazie de a pătrunde în spatele ușilor închise publicului larg și de a descoperi două lumi: una în care se lucrează în condiții modeste, dar nu se face NICIODATĂ rabat de la calitate și respectiv lumea cu tehnologie de vârf, unde totul se face digital și la apăsarea butoanelor tastaturii spre deosebire de montare de pelicule manual, derulare, curățare etc.

În continuare mă voi referi la călătoria exemplarelor din filmul JAB TAK HAI JAAN până să ajungă în cinematografele din orașele țării.

Așadar, ziua a început cu o excursie undeva în capătul Bucureștiului, într-o zonă industrială, plină de mastodonți cerniți și triști din altă epocă, pe coclauri unde nici GPS-ul nu prea te poate îndruma. Doamna care se ocupa de montarea subtitrării pe peliculele Jab Tak Hai Jaan îndeplinește o muncă de Sisif. Din cauza transportului, peliculele (mă refer la rolele care apar și în filme când e arătată camera de proiecție) nu erau în cea mai bună stare: pline de 5 degete de praf și mâzgă. Doamna trebuia să le ruleze și deruleze manual, vă dați seama cam ce culoare prindea până aproape de coate. Deși a primit subtitrarea în format modern, a fost nevoită să monteze manual timpii (aici mă refer la secundele în care intră propoziția pe ecran și respectiv iese de pe ecran). Totul a trebuit modificat deoarece timpii digitali nu se potriveau cu cei ai peliculei. Și cu toate astea, dânsa muncea cu rapiditate, chiar dacă a fost nevoită să spele fiecare rolă în parte pentru a putea monta subtitrarea. „Nu ai voie să greșești”, îmi spunea, „dacă greșești și ai imprimat, nu se mai poate face nimic.” Vă dați seama și de ce nivel de concentrare și precizie e nevoie să nu strici un exemplar. Dacă îl strici, sunt bani mulți duși pe apa sâmbetei. Iar camera „magică” unde se întâmpla totul (spălarea peliculelor și inserarea subtitrării) era parcă desprinsă fix dintr-un film! Cel mai mult durează montarea corectă pe primul exemplar, apoi munca devine mai ușoară.

După ce ne-am luat la revedere și i-am mulțumit doamnei pentru profesionalism, am pornit în celălalt capăt de București, de data aceasta într-o zonă diametral opusă celei anterioare. Într-o casă modernă, de bun gust, într-o cameră mai neagră decât coșmarurile mele (toate studio-urile care se ocupă de astfel de activități imită atmosfera de cinema pentru a le ușura munca – respectiv se „mută” în Mordor). Mărturisesc că eu, după ce aș ieși din clădire după o zi de muncă, aș orbecăi pe stradă ca o cârtiță beată. Aici, s-a prelucrat informația de pe hard-ul special primit din India prin colet (da, colet!), o cutie gri cu niște lăbuțe pe ea care, cică, conținea filmul (cacofonii survenite în urma uimirii😀 ). Abia după înscrierea acestui hard pe niște sisteme de securitate internaționale, s-au putut descărca informațiile, să nu vă închipuiți că asta a fost ușor. După montarea, într-un sfârșit, a filmului cap-coadă, se poate trece la montarea și sincronizarea subtitrării. E ceva mai ușor pentru că se petrece totul digital și știm cu toții că pe calculator se pot face modificări destul de simplu. Această copie se va multiplica ulterior și va ajunge în cinematografe, însoțită de cheia pentru securitate (un alt sistem menit să combată pirateria și ilegalitățile).

Cred că nu mai e nevoie să spun că s-au investit foarte mulți bani în proiectul pentru cinematografie și că totul depinde de succesul acestei prime pelicule. Cei de la firmă au fost nevoiți să verifice absolut fiecare pas, încă de la semnarea contractului, înregistrarea filmului la autoritățile competente din România, obținerea aprobărilor, demararea aducerii exemplarelor fizic în țară, supravegherea prelucrării lor, publicitate etc.

Cam atât de „simplu” este să faci ceva de anvergură în România. Sper ca acest scurt articol să le deschidă ochii și acelora care susțin că e floare la ureche să bagi un film în cinema sau să lucrezi în industria distribuirii de filme. Îi invit să pășească în această lume și le promit că îi voi urmări cu sufletul la gură. Ca să nu mai spun de lipsa de deschidere a pieței din România la tot ce e nou. După umila mea părere, este imposibil să știi ce va aduce profit, ce place publicului. Pot exista excepții, surprize neprevăzute. Deci cei care se bazează vehement pe „nu se potrivește cu publicul nostru țintă”, indiferent de domeniul din care fac parte, dau dovadă de superficialitate, ca să nu zic altceva.

NOTA BENE: Informațiile cu privire la numele firmelor, persoanelor pomenite în articol sunt confidențiale, ca și sumele investite. Este evident, astfel, de ce nu le-am pomenit. Imaginile din articol sunt postate în scop pur informativ și estetic (cu surse cu tot).

6 Comments (+add yours?)

  1. floryflory
    Oct 04, 2013 @ 16:03:02

    Ex-tra-or-di-nar articol, m-ai lasat cu gura cascata la propriu.
    Daca nu sunt prea directa…cum de ajungi mereu numai in locuri interesante, unde oamenilor obsinuiti accesul le este interzis?😀😀

    Reply

  2. carmen
    Oct 04, 2013 @ 12:06:10

    abia astept sa vad si eu intr-un cimatograf un film indian, multumesc celor care au facut acest efort

    Reply

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: