BOLLYWOOD – INIMA STRĂLUCIRII FILMELOR INDIENE


© hedwig27silverhenna ©

Orice preluare parţială sau totală a textului din acest articol trebuie să se facă cu acordul autorului sau prin menţionarea sursei.

Pentru cei care nu ştiu ce este Bollywood-ul, însă au auzit acest termen vehiculat din ce în ce mai des în ultima perioadă, sper că acest mic istoric îi va face să realizeze că India nu se reduce la a produce filme de duzină, predictibile şi urmând acel traseu linear al poveştii de dragoste, apoi dans şi muzică, apoi cearta, iar dans şi muzică iar la final marea împăcare, sărbătorită cu mai mult dans şi muzică. Lumea Bollywood-ului a trecut prin toate genurile de film existente, tratând de la subiecte politice până la cele sociale sau medicale: terorism, furturi spectaculoase, mafie, corupţie, mişcări anti-guvernamentale, sindromuri, culpe medicale, situaţii de criză, catastrofe naturale…tot ce s-a scris şi s-a putut scrie vreodată. Galopând prin istoria naţională, de la Ashoka, Akbar, până la partidele din ziua de azi, industria cinematografică face acelaşi lucru ce fiecare film în parte trebuie să-l facă: transmite un mesaj, prin intermediul căruia fie critică şi condamnă tarele societăţii, fie clădeşte acea lume de vis în care orice om, de la doctori în psihologie până la frizer, se simte ca acasă – fericire, dreptate, egalitate – utopie. Trebuie să înţelegi că în spatele poveştilor ce par ireale se ascunde un raţionament simplu, ce se bazează pe părerea indianului de rând: „de ce să vedem suferinţă, nedreptate, corupţie, sărăcie când trăim în ele zi de zi? Daţi-ne o lume în care să simţim atingerea divină şi fericirea sublimă, binecuvântarea şi lipsa oricărei suferinţe – fizică, emoţională, oricare ar fi ea.”

Pentru clarificare, voi încerca să subliniez cele mai importante aspecte ale uneia dintre cele mai mari industrii de film din lume: Bollywood.

Termenul de Bollywood este folosit informal pentru a defini ceea ce este de fapt industria cinematografică de limbă HINDI, cu sediul în Mumbai, Maharashtra, India. Termenul nu trebuie folosit cu caracter general, pentru toate limbile, ci exclusiv pentru Hindi, cu toate că uneori apar amestecuri în exprimare.  

Primul film produs la Bollywood datează din 1913, Raja Harishchandra, un film mut ce a fost un adevărat deschizător de drumuri. A urmat primul film sonor, Alam Ara în 1931, iar după doar şase ani, în 1937, primul film color Kisan Kanya, ambele regizate de Ardeshir Irani. Filmele color au câştigat popularitate abia prin anii `50 deoarece între 1930-40 India trecea printr-o perioadă grea: al doilea război mondial, mişcările pentru independenţă şi violenţele dinaintea războiului de partiţie.

Epoca de aur s-a consumat post independenţă, anii 1950-60 când industria a înflorit. Producători şi regizori talentaţi cu idei proaspete au dat naştere celor mai gustate şi apreciate filme, iar actorii şi actriţele au dat viaţă atât personajelor, cât şi minunatelor melodii ce semănau cu trilurile păsărilor din junglă. A fost, este şi va fi mereu o perioadă de neuitat în care stele percum Raj Kapoor, Dilip Kumar, Dev Anand, Nargis, Madhubala, Waheeda Rahman, Meena Kumari au atins succesul. I-au emoţionat pe părinţii noştri şi acum îi fac să-şi amintească de vremuri mai fericite în care omul se bucura de lucrurile simple şi aprecia mai mult darul divin al vieţii.

Pe la sfârşitul anilor `60 şi în decursul anilor `70 romantismul şi acţiunea au preluat conducerea prin măiestria actorilor precum: Rajesh Khanna, Dharmendra, Sharmila Tagore, Mumtaz şi Helen. Din această categorie fac parte filme ca „Prietenii mei, elefanţii”, „Vandana” sau „Lanţul amintirilor”. I-au urmat îndeaproape: Amitabh Bachchan, Mithun Chakraborthy, Anil Kapoor, Hema Malini, Jaya Badhuri (Bachchan) şi Rekha. De menţionat ar fi filmul „Sholay”, o capoperă a industriei indiene de film, cu cele mai mari încasări înregistrate vreodată în istoria Bollywood-ului.

Anii 1980-90 au însemnat rapida ascensiune a generaţiei pe care în prezent o considerăm generaţia de aur, cel puţin noi românii. Nume precum Aamir Khan, Salman Khan, Shahrukh Khan, Sridevi, Madhuri Dixit, Kajol sau Juhi Chawla au ajuns să tremure pe buzele a milioane de fani. A însemnat o întoarcere la filme romantice, de familie, însă în acelaşi timp acţiunea îşi croia şi ea loc printre poveştile de dragoste – Govinda, Akshay Kumar, Raveena Tandon sau Karishma Kapoor.

Odată cu schimbarea indicativului (2000-prezent), popularitatea Bollywood-ului a explodat peste ocean. Filme au pătruns la festivaluri de film dintre cele mai prestigioase – Cannes – iar nume noi au adus un surplus de noutate şi modernism în adordarea cinematografică – Hrithik Roshan, Abhishek Bachchan, Ranbir Kapoor, Farhan Akhtar, Sharman Joshi, Shahid Kapoor, Aishwarya Rai Bachchan, Rani Mukherji, Preity Zinta, Vidya Balan, Priyanka Chopra, Kangana Ranaut, Sonam Kapoor, Deepika Padukone etc. Cu avansarea în tehnică, s-au realizat filme din ce în ce mai curajoase, cu cascadorii dintre cele mai spectaculoase, iar calitatea imaginii, sunetului şi montajului s-a îmbunătăţit considerabil.  Aşadar, Lagaan (2001), Devdas (2002), Koi…Mil Gaya (2003), Veer-Zaara (2004), Rang De Basanti, Krrish, Dhoom 2 (2006), Chak De India (2007), Rab Ne Bana Di Jodi, Ghajini (2008) sau 3 Idiots (2009) au dus la incredibile succese şi au înscris industria indiană de film în grupa marilor producătoare.

Anul 2010 nu a început cu câştiguri, ci cu pierderi uriaşe în unele cazuri. Spre mijlocul anului a fost anunţaţă o redresare semnificativă, iar recentul lansat Peepli [LIVE] a întrecut orice aşteptări, având un succes nesperat.

Influenţele din Bollywood provin, după cum era de aşteptat, din tot ce înseamnă istorie, civilizaţie, antic, dar şi din Occident – MTV sau Hollywood. Stilurile şi temele acoperă toată gama internaţională – de la poveşti de dragoste la terorism, abuz de substanţe, sărăcie, boli, războaie etc. De la comedii la horror, toate filmele sunt unice în esenţă, reflectând mesajul celui care a dorit să schimbe ceva sau să-i facă pe oameni să conştientizeze o problemă ignorată până atunci. Lumea strălucitoare a filmului nu se compune doar din actorii care dansează sau fac cascadorii, ci din toţi aceia din spatele camerelor, editori, sunetişti, cameramani, responsabilii pentru lumină, machiaj, costume, decor, directori muzicali, scenarişti, cei care scriu versurile melodiilor şi uneori şi replicile, cântăreţi, coregrafi şi evident munca titanică pe care toţi împreună o depun pentru ca totul să fie perfect, termenele să fie respectate, filmul să fie terminat la timp şi, de ce nu, să devină cel mai apreciat film al anului.

Trebuie neapărat să vezi unul din clasica listă pe care orice cunoscător o ştie şi fără îndoială că vei aprecia şi viziunea unei alte culturi asupra lumii: nu întotdeauna colorată, contrar preconcepţiilor necunoscătorilor, ci chiar în nuanţe de gri sau chiar neagră! Rămâne să descoperi ce culoare are filmul tău preferat!

4 Comments (+add yours?)

  1. helen
    Jun 09, 2011 @ 19:23:30

    haan, haan. very much agree.

    Reply

  2. Hedwig Silver
    Jun 09, 2011 @ 19:18:06

    as much as I respected salman for his earlier movies I’ve come to dislike him just as much; he was desperate to achieve greatness and although dabangg has no substance or plot he did; good for him, I don’t mind but his silly style of acting nowadays will someday ruin all his long-year efforts; hai ki nahi?

    Reply

  3. helen
    Jun 09, 2011 @ 19:14:19

    or at least a shred of his talent!

    Reply

  4. helen
    Jun 09, 2011 @ 19:13:39

    if salman had anything except some muscle, this video would mean something. as such, its nothing but a pissing contest….excuse the language, but truth must be said. this little frustrated mockery of an actor will never in hs 7 lives have the intensity of Sharukh!

    Reply

Lasă un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: