2011 – ANUL TAGORE (ÎN TOATĂ LUMEA)
Participând ieri, 25.05.2011, la un minunat eveniment dedicat marelui şi unicului Rabindranath Tagore (Ravindranath Thakur în bengali), am fost inspirată să-l omagiez şi eu, nu-i aşa, căci mă aflu mare iubitoare de cultură indiană.
După ziua de ieri mi-a fost trezit apetitul pentru a-l citi pe Tagore, deşi recunosc că am citit doar două opere. Scrie divin, plin de emoţie, mai poetic decât orice altceva, încifrat ca şi Barbu, dar nu la fel de inaccesibil; rămâne la latitudinea fiecăruia dintre noi cum ne raportăm la ideile sale. Este sincer şi mistic în acelaşi timp, misterios şi evident, simplu şi complicat – un paradox “umblător”.
Anul acesta se împlinesc 150 ani de la naşterea sa şi am fost extrem de bucuroasă că am putut participa la acest eveniment organizat de Biblioteca Pedagogică Naţională “I. C. Petrescu” din Bucureşti şi urmărind prezentarea făcută de doamna Carmen Pesantez am fost uimită de cantitatea traducerilor operelor lui Tagore în limba română. Traduceri prea vechi însă ca eu să le fi putut citi. Aceasta este marea mea durere: nenumărate capodopere ale literaturii indiene şi a manualelor sau cursurilor de hindi se pierd cu timpul, poate pentru totdeauna, pentru că nu sunt re-editate. Se pare că TajBooks şi Cununi de Stele au avut curajul să reînvie tradiţia indiană în România. Felicitări şi mult succes! India a lansat şi un film pentru a-l onora pe Tagore – Kashmakash şi se pare că a avut succes şi este apreciat de critici şi simpli cinefili deopotrivă.
Revenind la marea personalitate despre care am decis să vă spun câteva cuvinte, Tagore nu a fost niciodată, ci ESTE; nu cred că ar trebui să vorbim despre el la trecut atât timp cât este mai viu decât suntem noi, pierduţi în treburile de zi cu zi. Romancier, poet, dramaturg, traducător, compozitor, pictor – doar vârful “eisberg-ului”. Merită citit şi apreciat, iar în ceea ce priveşte geniul său, să nu uităm ca a fost primul asiatic care a primit Nobel-ul pentru literatură în 1913.
Cele mai apreciate opere: (multe dintre ele traduse de către autorul însuşi)
pentru detalii: http://en.wikipedia.org/wiki/Rabindranath_Tagore sau http://tagoreweb.in/ (aici găsiţi toate operele atât în engleză, cât şi în bengali)
| * Chitra | 1914 |
| * Creative Unity | 1922 |
| * The Crescent Moon | 1913 |
| * Fireflies | 1928 |
| * Fruit-Gathering | 1916 |
| * The Fugitive | 1921 |
| * The Gardener | 1913 |
| * Gitanjali: Song Offerings | 1912 |
| * Glimpses of Bengal | 1991 |
| * The Home and the World | 1985 |
| * The Hungry Stones and other stories | 1916 |
| * I Won’t Let you Go: Selected Poems | 1991 |
| * The Lover of God | 2003 |
| * My Boyhood Days | 1943 |
| * My Reminiscences | 1991 |
| * Nationalism | 1991 |
| * The Post Office | 1914 |
| * Sadhana: The Realisation of Life | 1913 |
| * Selected Letters | 1997 |
| * Selected Poems | 1994 |
| * Selected Short Stories | 1991 |
| * Songs of Kabir | 1915 |
| * Stray Birds | 1916 |
Ediţii româneşti:
Adio, prietene; Univers, 1991
Casa şi Lumea, Amaltea, 2004
Chaturanga, Taj Books, 2008
Coşul cu fructe, Fugitiva; Artemis
Culesul roadelor, Librăria Nouă Carol P. Segal, cca. 1942
Grădinarul (ediţie bilingvă), Institutul European, 2006
Ghirlanda dragostei, Biblioteca pentru toţi, 1970 etc.
Gitanjali – Ofranda lirică, Paideia
Gora, Editura pentru literatură universală, 1965
Lumina ochilor, Alcalay & Calafeteanu, 1922
Luna în creştere, Editura Tineretului, 1967
Sadhana – Desăvârşirea vieţii, Stress, 1990 (mai nouă la Casa Cărţii de Ştiinţă)
Scrisori rupte, Cununi de Stele, 2011 (mai veche la Univers)
TAGOREJI KI…JAI!!!
![Sun Raha Hai Na Tu [AASHIQUI 2 - 2013] Versuri traduse](https://hedwig27silverhenna.files.wordpress.com/2020/10/cropped-img_20200123_0002-copy.jpg?w=40){kind=small}
Hedwig's Blog 
Jun 06, 2011 @ 10:51:42
Draga Hedwig,
Povestea sectiei hindi si a limbilor indiene in general e veche… Inertia e veche, vreau sa spun. A catedrei. Probabil ca sprijinul nu a venit fiindca exista drepturi de autor – autorul manualului trebuie sa-si dea acordul pentru a fi tiparit. Corect era sa ti se spuna lucrul acesta in demersul tau demn de admirat. Bineinteles insa ca se gasea rezolvarea, nu cred ca autorul nu ar fi fost de acord cu retiparirea.
Nu, nu trebuie sa furi – avem dovada lui Mircea Itu, care a furat munca profesoarei lui, Amita Bhose. Si-a insusit manualul de limba sanscrita pe care Amita Bhose i l-a incredintat spre a-l transcrie.
Cat despre Manualul de bengali, si acesta va fi reeditat la Cununi de stele, deoarece manuscrisele imi apartin.
E mult de spus. Sa ne bucuram de Tagore, de Scrisori rupte, de ce va veni anul acesta.
Succes si toate bune!
Jun 06, 2011 @ 17:07:53
da, aveţi dreptate; dar am vorbit personal cu editura universităţii şi nu ar fi fost o problemă căci ei deţin drepturile deoarece au fost primii care l-au scos; fără să lungesc povestea, mulţumesc pentru urări şi vă doresc asemenea!
May 27, 2011 @ 05:15:45
very very nice. ai trezit curiozitatea cititorului!
May 26, 2011 @ 17:44:00
Spre rusinea mea nu am citit nici o opera a lui Robi Takur , mentorul Maitryei, insa cu siguranta voi citit tot ce voi gasi din opera sa literara. Intr-adevar este mare pacat ca vechile manuale de bengali sau hindi nu mai sunt reeditate, sa speram ca editurile din Romania isi vor “deschide bratele” si spre acestea, un precedent a fost creat de Ed. Cununi de stele cu manualul de sanscrita al Amitei Bhose.Sa dea Bunul Dumnezeu sa putem in curand citi mare parte din operele indiene si in romana! aaaa ..si uitasem….Ramayana si Mahabharata se gasesc foarte rar la anticari, este mare pacat ca nu sunt reeditate, tu ce zici Hilda nu ar merita marile epopei indiene sa fie reeditate in romana? si poate chiar traduse in versuri in lb romana..toate cele bune!!!
May 26, 2011 @ 18:34:42
crede-mă că sunt cea mai mare militantă, cel puţin de la noi de la secţie care ar dori acest lucru; cu toate că am tehnoredactat computerizat manualul de hindi care e folosit de 30 de ani la secţie, aceasta m-a sprijinit enorm prin a mă ignora complet în puerila încercare de a da la re-editat (deşi practic nu am modificat nimic, decât mici greşeli mai ales pentru că nu am voie şi nu vreau să-mi însuşesc munca altuia)…aşa că nici nu mai ştiu ce să cred; încet dar sigur ajung să fiu convinsă că trebuie să furi, nu să înveţi, să fii ipocrit, niciodată sincer şi să ai mulţi bani pentru a cumpăra ceva sau pe cineva…evident ca student nu ai voie să ai o voce; poţi, desigur, dar vei suporta consecinţele…pe o notă optimistă: mult succes şi spor la explorat operele lui Rabindranath Tagore!